Despre meniurile din grădiniță- de vorbă cu Flavia Manole, Nutriționist-Dietetician

0

Așa cum v-am promis în articolul despre alimentația copiilor noștri și despre meniurile din grădinițe, am stat de vorbă cu un Nutritionist-Dietetician pentru a afla mai multe despre acest subiect. Interviul face parte dintr-o serie de articole de conștientizare a părinților de efectele nocive ale unor alimente pentru sănătatea copiilor noștri.

Manole Flavia-Ioana este Nutriționist-Dietetician, soție și nu în ultimul rând mamă. Absolventă a Facultatii de Nutritie si Dietetica la Universitatea de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca, si-a continuat specializarea profesionala cu studiile postuniversitare in cadrul masterului de „Nutritia si calitatea vietii” la Universitatea de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu”, Cluj-Napoca. Este Membră a Unitatii de Epidemiologie Clinica Cluj, RECIF și Membră a Asociatiei Dieteticienilor din Romania, ADR . A activat atât în domeniul de stat, cât și în cel privat, dar în prezent își desfășoară activitatea doar în mediu privat în Brasov (in cadrul clinicii www.premieredent.ro) si Fagaras, iar pe lângă acestea este implicată in diferite proiecte cum ar fi Fundatia „Învață sa daruiesti”.

Mai multe despre Manole Flavia puteți citi pe site-ul: www.flaviamanole.ro/.

Cum se realizează un meniu pentru grădiniță? De ce anume trebuie să se țină cont?   

Un meniu pentru grădiniță ar trebui să îndeplinească toate criteriile unei alimentații sănătoase, adică să includă toate grupele de alimente.  Alimentele ar trebui sa fie unele cu un profil nutrițional ridicat, adică cât mai aproape de starea lor naturală, brută și nu ar trebui regăsite alimente procesate și dezechilibrate din punct de vedere nutrițional. Astfel, în meniul celor mici ar trebui sa regăsim legume, fructe, lactate, carne, ouă, leguminoase și derivate cerealiere integrale, iar în cantități reduse, cât mai mult posibil sarea, zahărul, grăsimi nesănătoase și alte alimente intens procesate pe care acestea le includ. În funcție de bugetul alocat/ disponibil fiecărei grădinite principiile nutritive enumerate mai sus, sunt puse în aplicare mai mult sau mai puțin.  Adesea, regăsim pe meniul grădinițelor folosirea preparatelor cu un conținut destul de ridicat în zahăr, a preparatelor cu derivate cerealiere rafinate cum ar fi exemplul grișului cu lapte, a mezelurilor ș.a. , asta atunci când ne referim la micul dejun. Dacă alegem să vorbim despre masa prânzului, tehnicile culinare utilizate frecvent ar trebui să fie unele sănătoase și dietetice fară prăjeli, sosuri îngroșate cu făina de exemplu și condimentate sănătos, cu ierburi aromatice, nicidecum folosirea bine cunoscutei vegeta, cu potențiator de aromă și gust. Însă, repet în funcție de bugetul disponibil se poate sau nu, să se introducă alimente cu un profil nutrițional cât mai echilibrat.

Ce alimente nu ar trebui să se regăsească niciodată în alimentația copiilor?                                                      

Așa cum am enumerat mai sus, în alimentația copiilor ar trebui reduse la minimum alimentele intens procesate (unele mezeluri, creme de brânză, biscuiți, chips-uri, sucuri cookies etc), care de altfel sunt recomandate să fie evitate și la adulți, dacă ne dorim să avem o alimentație cât mai rațională. Un stil de viață sănătos poate să include ocazional și astfel de preparate, nu este vorba despre „niciodată”, este aproape imposibil, ci frecvența cu care asemenea preparate se regăsesc în meniul copilașilor să fie cât mai redusă. Dar, eu aș trage un semnal de alarmă asupra zahărului și grăsimilor nesănătoase, ambele regasite în numeroase alimente îndrăgite de micuți, de la produsele de patiserie/cofetărie până la mult îndrăgitul fast-food.

Care este necesarul zilnic de zahăr? Când putem vorbi despre prea mult zahăr în meniul copiilor?

Necesarul zilnic de zahăr pentru un copil este de maximum 3 lingurițe/ zi, care dacă nu avem grijă poate să fie cu mare ușurință depășit. Astfel, se poate vorbi despre prea mult zahăr în alimentația micuților, atunci când se consumă frecvent preparate pe care acestea îl contin (prăjituri, corn cu ciocolată, cereale mic dejun pentru copii- adevărate bombe!!!), iar exemplele pot continua, și aș dori să sfătuiesc părinții micuților să le ofere un dulce de calitate de câte ori au ocazia, de preferat făcut în casă unde pot deține dânșii cu adevarat controlul asupra ingredientelor folosite și unde zahărul poate fi cu mare ușurință înjumătațit prin adăugarea în locul acestuia a bine cunoscutelor: scorțisoară, nucșoră, ghimbir, esență de vanilie sau de portocale de exemplu.

Ce efecte poate avea zahărul în exces asupra organismului?   

Efectele zahărului asupra organismului uman sunt multiple, astfel că în primul rând prezența crescută a acestuia în alimentație conduce la nivele ridicate de insulină (hiperinsulinemie) cu favorizare de depunere a țesutului gras, care ne conduce la problema majoră cu care ne confruntăm astăzi suprapondere și obezitate de la vârste tot mai fragede. De asemenea, pe lângă acest lucru zahărul are impact negativ asupra valorilor colesterolului, trigliceridelor care poate conduce la așa numitul ficat gras, poate dezechilibra flora intestinală, are efecte negative asupra absorbției mineralelor în organism cum ar fi Calciul sau Magneziul, de asemenea sănătatatea orală este afectată și exemplele pot continua.

Ce alimente conțin calorii goale și ar fi indicat să se evite în meniurile copiilor?                                                

Așa cum am enumerat mai sus alimentele cu calorii goale sunt alimentele dezechilibrate din punct de vedere nutrițional, iar pe această listă se regăsesc frecvent cerealele pentru copii mic dejun (deoarece sunt și alte variante mai sănătoase), prăjituri/plăcinte/cornuri și alte produse de patiserie, bomboane, chips-uri, pufuleți, covrigi, sucuri, iaurturi cu fructe/fibre/cereale din comerț, etc.

Cum ar trebui să arate un mic dejun echilibrat și sănătos pentru copii?                                                                 

Un mic dejun echilibrat va avea în compoziția lui cei trei macronutrienți, adică proteine, carbohidrați și lipide care să provina din alimente cât mai sănătoase și puțin prelucrate.   De exemplu, o budincă de ovăz în detrimentul cerealelor pentru copii este de departe o alegere mult mai sanatoasă (rețeta o puteti găsi aici http://www.flaviamanole.ro/articole/energie-pentru-intreaga-dimineata.html)

Ce gustări sănătoase ar trebui să primească cei mici?                                                                                                      

În primul rând deserturile celor mici ar trebui să fie compuse din alimente cât mai simple, cu o înaltă valoare nutritivă, astfel că fructele proaspete/ coapte și uscate, gemurile de casă fără zahăr adaugat (gen magiunul de prune), iaurtul cu fructe făcut în casă/ iaurtul cu dulceață facut în casă, brânza de vacă cu fructe uscate sau preparate de tip smoothie (iaurt+fructe+1-2 linguri fulgi de ovăz simpli integrali) sunt de departe variantele cele mai potrivite pentru a obține un desert sănătos.

Ce alimente sunt recomandate să nu lipsească din meniul copiilor?                                                                         

Nu există un top al alimentelor care nu ar trebui să lipsească din alimentația copiilor, așa cum nici la adulți nu se poate vorbi despre așa ceva. În schimb aș pune mai tare accentul asupra criteriilor de bază ale unui stil de viață sănătos și anume: moderație, echilibru, calitate, cantitate și varietate, deoarece numai asa vom reuși să nu avem o alimentație monotonă, unilaterală care nu ne va aduce un aport complex de nutrienți, producându-se dezechilibre nutriționale cu diverse urmări.  Și datorită faptului că aud frecvent părinți care își supun micuții la diferite „diete” dacă le pot numi așa, cu excluderea unor alimente/ grupe de alimente, aici aș vrea să menționez din nou importanța echilibrului alimentar în dezvoltarea optimă a copilului, fără excluderea a nici unei grupe de alimente, deoarece numai asa micuțul poate să beneficieze de toți nutrienții necesari organismului. Ca și sfat: să se pună accentul pe proveniența și calitatea alimentului în sine, așa cum am explicat pe parcursul acestor întrebări.

Interviu realizat de Eliza Biro

About The Author