Iepurașul de Paște nu este tocmai cel mai simpatic personaj pentru mine. Dar se pare că, nu întotdeauna, planurile părinților se potrivesc cu cele ale copiilor și că, uneori, trebuie să ne adaptăm situației. De ce nu sunt foarte prietenă cu iepurașul, dar cum l-am primit, totuși, la noi în casă am scris în acest articol.
V-am mai povestit că noi sărbătorim Paștele de două ori. Iepurașul vine, însă, o singură dată. Cum anul acesta Paștele catolic și cel ortodox au picat în date diferite, Iepurașul ne-a vizitat deja. Chiar dacă tot nu avem o grădină, anul acesta am pus în practică căutarea de cadouri sub forma unei vânători de comori.
Ne-am tot gândit noi cum să facem și am ales să le dăm indicii sub forma desenelor. Sâmbătă, după ce au adormit copiii, am pregătit niște foi, pe care era desenat un iepuraș, un cadou și un semnul întrebării în dreptul său. Tot pe foaia respectivă, era desenat un obiect din casă și simbolul unui cadou, pentru a le fi ușor copiilor să îl caute. Primul loc în care am ascuns prima foaie cu indicii fost în dulap, însoțită de un ou cu surprize. Indiciul i-a trimis sub salteaua patului lui fiu-meu (am profitat că ei dormeau în patul meu în noaptea respectivă). Acolo am ascuns figurinele cu personajele preferate ale copiilor mei.
De acolo, au fost trimiși la imprimantă. Înăuntrul ei, era doar o foaie, pe care era desenat următorul indiciu. Surpriza creștea. Pe frigider au mai descoperit ceva dulce. Ultima ascunzătoare era după canapea, într-un rucsac. S-au distrat pe cinste adunând cadourile. Chiar dacă au fost cadouri mai mult simbolice, căutarea lor i-a animat pe copii și i-a introdus în atmosfera Sărbătorilor. Oricum au primit apoi cadourile de la Iepurașul de la bunici și urmează să îi viziteze Iepurașul și la cealaltă bunică, duminică, atunci când sărbătorim și Paștele Ortodox.
Nouă ne place să le facem surprize copiilor, să îi vedem cum se amuză și cum se bucură de darurile primite.
Chiar dacă nu sunt de acord cu invazia asta de cadouri și chiar dacă mă copleșește avalanșa de jucării din casă, nu le pot răpi bucuria cu care îl așteaptă pe Iepuraș sau pe Moș Crăciun. Farmecul acela al naivității copilărești parcă ne cuprinde și nouă sufletul. Știu că vor crește repede și nimeni nu va mai căuta cadouri prin casă, așa că parcă încep să îl iubesc pe Iepuraș.
Voi în ce relație sunteți cu Iepurașul?
Dacă v-a plăcut acest articol și dacă îl considerați util, m-aș bucura dacă l-ați aprecia cu un like sau dacă l-ați distribui mai departe. Pentru ultimele articole urmăriți pagina mea de Facebook sau de Instagram.
Sursă foto: https://www.pexels.com/
