Cred că nu mai este niciun secret pentru nimeni faptul că emoțiile ne guvernează viața. Că toate emoțiile au rolul lor. Că nu există emoții negative sau emoții pozitive. Că dacă nu le înțelegem și dacă nu ne împrietenim cu ele, putem avea probleme.
Vedem din ce în ce mai des copii agresivi. Verbal sau fizic. În grădinițe, școli sau la locul de joacă. Copii care dau glas unor dureri profunde. Unor frustrări sau unor abuzuri. Copii care ajung să îi rănească pe alții, pentru că nu se descurcă cu ceea ce ei simt. Așa ia naștere bullyingul.
În luna octombrie, m-am alăturat campaniei inițiate de Itsy Bitsy, Grădinițe fără bullying și am lansat cadrelor didactice din Brașov, care lucrează cu preșcolari sau cu școlari mici, invitația de a participa la acest proiect. Am fost foarte impresionată de numărul mare de educatoare și învățătoare care s-au arătat interesate să îi ajute pe cei mici să își înțeleagă emoțiile. Am primit și câteva fotografii cu activitățile propuse copiilor de câteva doamne minunate.
Grădinițe fără bullying
Primele care s-au arătat încântate de acest proiect au fost doamnele educatoare de la grupa fiului meu: Annamaria Balasz și Derzsi Tunde, de la Grădinița nr 11, Brașov, Grupa Veverițelor.
M-am bucurat că fiul meu a avut ocazia să se familiarizeze și la grădiniță cu emoțiile. Și mai ales că a învățat prin joacă alături de prietenii săi.
Pentru că dimineața este un moment sensibil pentru cei mici, activitatea propusă copiilor mi s-a părut foarte utilă. „Întâlnirea de dimineață „Simțiometru” – Cum mă simt între prietenii mei!” Cred că această activitate este de un real folos atât pentru recunoașterea emoților, cât și pentru un început frumos al zilei. Dacă cei mici se simt confortabil cu emoțiile lor, dacă se simt înțeleși, ei colaborează mai ușor cu adulții. În plus, dinamica grupului are de câștigat.
Cei mici au jucat și alte jocuri recreative , având ca temă emoțiile: „Fețe triste , fețe zâmbitoare”. Copiii au construit fețe din materiale din natură (cocean de porumb și boabe de porumb). Apoi s-au distrat mimând emoțiile respective.
Școli fără bullying
Alte activități deosebite a realizat și doamna învățătoare Alexandra Fejer cu clasa sa pregătitoare de la Școala Gimnazială nr. 14, Brașov. Copiii au avut ocazia să își împărtășească frustările, să vorbească despre tristețe, frică dar și despre emoții frumoase, cum ar fi voioșia. Prin povești, prin fișe de lucru, prin desene, prin lucru în pereche sau prin discuții, copiii au învățat despre emoții. Despre aceste activități, puteți citi pe blogul doamnei învățătoare:
https://alefejer.wixsite.com/loveforteaching/blank-7/2017/11/10/Clasa-mea-fara-bullying–Episodul-1
https://alefejer.wixsite.com/loveforteaching/blank-7/2017/11/23/Clasa-mea-fara-bullying–Episodul-2,
https://alefejer.wixsite.com/loveforteaching/blank-7/2017/12/20/Clasa-mea-fara-bullying–episodul-3
O altă activitate foarte bine primită de copii a fost realizarea EMOMETRULUI sub o formă inedită: o inimioară cu aripi, mobilă care simbolizează ideea de schimbare şi modificare.
„Inima este şi locul de unde izvorăsc sentimentele noastre, inima este cea care reacţionează prima la emoţii. Aşezarea emoţiilor într-o ordine oarecum crescătoare a fost cel mai dificil moment al realizării acestui termometru în special datorită faptului că emoţiile nu se schimbă în mod gradual. Totuşi, prin libertatea de mişcare pe care o are inimioara cu aripi cred că am reușit să evidențiez ideea de schimbare.”
Doamna învățătoare și-a propus să folosească acest instrument în fiecare zi și să continue seria activităților dedicate emoțiilor și anul viitor.
Doamna învățătoare Teleagă Corina Diana, de la Școala Gimnazială nr. 2, Diaconu Coresi Brașov, și-a dat seama că și elevii săi ar avea nevoie de astfel de activități prin care să își dezvolte inteligența emoțională, chiar dacă sunt în clasa a IV-a și a spus DA proiectului.
„Prima provocare a fost construirea unui EMOMETRU, un instrument de identificare a emoțiilor și de măsurare a intensității lor. Și, pentru că sunt ceva mai măricei, fiecare și-a construit propriul emometru, respectiv o inimioară înaripată pe care a lipit imagini sau/și a scris cuvinte care exprimau emoțiile pe care le-a simțit pe parcursul unei săptămâni. În fiecare zi, am discutat cu ei despre cum s-au simțit nu doar la școală, ci și în familie, și i-am încurajat pe părinții lor să poarte astfel de discuții cu ei. Povestind despre sentimentele lor, copiii au descoperit că simt la fel, că au sentimente asemănătoare, chiar dacă uneori situațiile sunt diferite. Au înțeles că, spunând ce simt, îi ajută pe ceilalți să îi înțeleagă mai bine și că sufletul devine mai ușor, emoțiile sunt mai ușor de acceptat, de tolerat. Au mai învățat să își deschidă inima în fața unei persoane în care au încredere, așa cum este, de exemplu, un părinte. Iar din „Poveste cu un copil și un peștișor argintiu”, scrisă de Ada Teodorescu, au înțeles că exprimarea sentimentelor, deși dificilă la început, ne poate aduce ajutorul de care avem nevoie pentru a depăși momentele de tristețe, de deznădejde. ”
De la această activitate s-au născut alte idei frumoase. Astfel că pe 6 decembrie, fiecare copil i-a dăruit unui coleg un pachețel de alune sau o napolitană însoțită de un mesaj care să conțină trei calități, pe care le apreciază la acel coleg.
„Secretul alegerii a fost păstrat până în dimineața zilei Sfântului Nicolae, când, după ce au avut surpriza să descopere în clasă un brăduț împodobit și pe măsuțe multe daruri dulci, și-au oferit unii altora micile daruri și bilețele cu cuvinte frumoase. Chiar și eu am primit un mic dar însoțit de un bilețel! Reacțiile au fost, pe lângă zâmbete, șoapte încântate și obraji roșii de emoție: „Nu mi-am imaginat că el/ea gândește așa despre mine.”, „Nici n-am crezut că el/ea a observat asta la mine.”, „N-am știut că el/ea mă apreciază.”... A fost o zi dulce, în care cuvintele frumoase au fost cele mai prețioase daruri. Și la fel de prețioase au fost și îmbrățișările din fotografiile făcute lângă brăduț!”
Le mulțumesc acestor doamne dedicate că au reușit să aducă puțină lumină în păienjenișul complicat al emoțiilor din viața copiilor. Acești copii sunt norocoși că sunt înțeleși și învățați să își gestioneze emoțiile. Activitățile doamnelor sunt un model de inspirație. Sper că aceste activități vor inspira cât mai mulți adulți care lucrează cu copiii!
Dacă cosiderați că acest articol ar putea ajuta pe cineva, vă invităm să îl dați mai departe. Dacă doriți să ne urmăriți în continuare, nu uitați să dați like paginii noastre de Facebook.
Felicitari pentru initiativa! 🙂
Mulțumim!
Pingback: România ar putea avea o lege anti-bullying - SuntPitic - Blog de Parenting
Pingback: De vorbă cu Alexandra Fejer despre împlinirea de a lucra cu copiii - SuntPitic - Blog de Parenting