Ca orice poveste frumoasă, și alăptarea are un sfârșit. Copilul intră într-o altă etapă, iar relația emoțională cu mama sa trece la un alt nivel, conectarea realizându-se în alte moduri. Este important ca înțărcarea să se realizeze cât mai firesc, iar copilul să fie pregătit și să nu fie traumatizat în niciun fel de acest fenomen. De obicei, vârsta medie la care se poate produce înțărcarea la om este de 4-5 ani.

Recomandările în privința alăptatului ale marilor organizații mondiale ca UNICEF și OMS sunt alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni a copilului și continuarea până la 2 ani și după, atâta timp cât cei doi, mama și copilul, se simt confortabil și își doresc acest lucru.Teoretic, înțărcarea începe atunci când sunt introduse alte alimente în hrana bebelușului, în afară de laptele matern.

Ideal ar fi ca mamele să își alăpteze copiii până în momentul autoînțărcării, dacă alăptarea extinsă nu le creează frustrări și le face plăcere. Există multe situații, în care mamele simt agitație, nervozitate, sunt extenuate și transmit toate aceste stări copilului. Eu cred că această situație nu este deloc benefică pentru relația celor doi, iar mama ar trebui sfătuită cum să își înțarce blând copilul. Este mai bine decât să apeleze apoi la metode disperate de înțărcare rapidă sau care pot traumatiza copilul. Înțărcarea rapidă este periculoasă pentru copil, poate genera probleme de confuzie, de atașament sau de încredere. În niciun caz procesul înțărcării nu trebuie început dacă sunt schimbări în viața copilului, dacă acesta este bolnav sau starea sa generală nu este bună.

Ce metode ar trebui evitate cu orice preț atunci când mama se hotărăște să oprească alăptarea

înțărcarea bruscă, copilului să i se refuze accesul la sân de pe o zi pe alta;
plecarea de acasă pentru câteva zile a mamei sau trimiterea copilului la bunici;
lipirea pe sân a unor plasturi sau legarea sânilor cu bandaj și mințirea copilului că mama are buba sau este bolnavă (denotă lipsă de respect față de copil);
ungerea sânului cu divese substanțe (ardei iute, cenușă, lămâie etc.) (nu putem minți copilul, iar apoi să îi cerem acestuia să aibă o relație bazată pe sinceritate cu noi);
substituirea alăptării cu un obiect, deoarece acesta se poate transforma în tipar de control.
explicarea copilului că e rușine să sugă, că nu e voie că e mare etc. (i-ar putea imprima copilui un sentiment de vină, de rușine sau faptul că este ceva greșit cu el).

Sfaturi pentru o înțărcare blândă

Urmați principiul: Nu propune, nu refuza!
Scoateți pe rând câte o masă de lapte și lăsați-i timp copilului să se acomodeze cu această nouă stare de fapt.
Înlocuiți suptul cu alte activități, jocuri. Conectați-vă cu el în alte moduri.
Distrageți-i atenția cu o gustare, un suc natural, o jucărie etc.
Limitați accesul la sân.
Amânați momentul alăptării.
Evitați pozițiile în care copilul obișnuia să sugă sau rutina în alăptare (de exemplu un fotoliu în care copilul sugea întotdeauna)
Pregătiți verbal copilul (mama trebuie să-l pregătească dinainte pe copil pentru ce va urma, să îi explice că lipsa unei mese de sân nu înseamnă absența iubirii, că se vor putea conecta în alte moduri, să îi spună cum se simte ea și de ce este necesar să limiteze accesul la sân).
Dacă copilul este supărat și plânge atunci când îl refuzați, țineți-l în brațe, validați-i suferința, explicându-i că este normal să simtă frustrare, dar că sunteți alături de el.

Dacă aveți nevoie de ajutor, un consilier în alăptare vă poate fi alături și în această situație. De asemenea, cărțile sunt și în această situație un suport perfect. O carte foarte bună care vă poate pregăti pentru sfârșitul acestei povești frumoase este „Doar țiți rămâne mică”, scrisă de Dana Gânja. Sfârșitul alăptării vine la pachet cu multe emoții atât pentru copil, cât și pentru mamă. Dar, din fericire, povestea iubirii dintre mamă și copil continuă în infinite moduri.

Alte povești despre alăptare puteți citi aici.

Dacă v-a plăcut acest articol și dacă îl considerați util, m-aș bucura dacă l-ați aprecia cu un like sau dacă l-ați distribui mai departe. Pentru ultimele articole urmăriți pagina mea de Facebook sau de Instagram.

Bibliografie:

http://kellymom.com/ages/weaning/wean-how/weaning-techniques/

http://www.askdrsears.com/topics/breastfeeding/faqs/weaning

http://www.ahaparenting.com/blog/Gentle_Weaning