Nick Munteanu, un profesor pentru care sinceritatea, empatia și colaborarea sunt cheia către sufletul și mintea elevilor săi

0

Nick Munteanu, profesor la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Buhuși face parte din comunitatea Aspire, o comunitate de dascăli valoroși. Chiar dacă este foarte modest, Nick Munteanu este o voce puternică în domeniul educației. Un profesor atipic, care caută mereu metode inedite să ajungă la sufletul și la mintea elevilor. Un dascăl care crede în elevi, care se coboară la nivelul lor și de acolo construiește punți către cunoaștere cu sinceritate, empatie și autenticitate. Un dascăl care consideră colaborarea ca fiind cheia unei învățări eficiente. Vă las să descoperiți un om și un profesor deosebit.

  1. Ce provocări are un profesor de limba engleză în contextul învățământului actual?

Hmm, provocările unui profesor de limbă engleză cred că vin din faptul că această limbă se aude peste tot, toată lumea are un telefon, o tabletă sau un calculator la îndemână, poate intră pe youtube, Facebook și orice alt domeniu online și pot vedea știri, auzi muzică, pot juca diverse jocuri, pot comunica cu diverse persoane utilizând limba engleză și te trezești că acești utilizatori, adică elevii în mare parte, vin la școală și ei trebuie să învețe și părți de gramatică, trebuie să mai citească și unele texte pentru fluență. Eu trebuie să respect o programă, dar pot să o urmez în stilul meu pentru a o face agreabilă pentru copii. Ei nu trebuie să simtă nicio presiune din partea mea, ei pot greși, învățam din greșeli. De aceea, încerc să găsesc acele lucruri care să îi atragă, de exemplu o aplicație pe care o folosim cu toții în cadrul orelor și astfel folosim și tehnologia în orele de curs. Caut să le transmit și faptul că, fără să aibă un vocabular bogat în limbă maternă, nu vor putea să îl îmbogățească pe cel din limba străină.

  1. Ai o relație minunată cu elevii tăi. Cum ai dezvoltat această relație?

Așa și vreau să cred, că am o relație minunată cu elevii. Asta vine din faptul că nu pot fi fals cu ei, vreau să le transmit niște aspecte sănătoase de viață. Dacă îi cert, uneori, nu înseamnă că nu țin la ei, ci pentru simplul fapt că îmi doresc ca ei să ajungă oameni frumoși, cu personalitate puternică, să aibă valorile pe primul plan și să nu se lase călcați în picioare de nimeni. Așa cred că vor fi generațiile zilelor noastre.

  Le ofer încrederea mea, încerc să le pun în valoare ceea ce poate ei nu știu că au, le spun de multe ori că îmi doresc să nu se întâmple ceea ce le zic eu că se va întâmpla.

Îi ajut cu sfaturi, le arăt modele de urmat, discutăm deschis, mă duc aproape de ei, nu fac diferențe că ei sunt elevi și eu sunt profesor. Suntem oameni cu toții, suntem egali, trebuie să ne respectăm reciproc. Cred că sinceritatea m-a făcut să am o relație frumoasă cu ei și faptul că încerc să nu mă abat de la principiile mele. „Tu faci lucrurile în favoarea elevului”, l-am citat pe David, băiatul meu.

  1. Și profesorii învață de la elevii lor. Ce crezi că te-au învățat elevii tăi de-a lungul timpului?

Dacă nu aș avea ce să învăț de la elevii mei, nu aș mai fi profesor. Eu sunt prieten cu ei și normal că ne comportam că niște prieteni. Am învățat multe de la ei, am încercat să îi înțeleg așa cum sunt ei, am învățat cum să desfășurăm lecțiile (am ținut cont și de sugestiile lor). Am cerut ajutor chiar în legătură cu tehnologia atunci când nu mă descurcam (lor le vine mai firesc cu aceasta, noi trebuie să o învățam). Le sunt profesor chiar și copiilor mei și mulțumită lor descopeream dacă anumite lucruri erau mai ușor de asimilat sau mai greu, testam anumite activități pe ei și apoi le luam cu mine la ore. Am învățat cum să le predau pentru că nu poți să rămâi ancorat în trecut, pentru că elevii sunt altfel de la an la an, nu de la generație la generație. Se întâmplă ca și cu tehnologia și trebuie să ținem pasul cu ei pentru că altfel te taxează.

  1. Faci multe activităti cu elevii. Care îți sunt cele mai apropiate sufletului?

Activitățile desfășurate cu ei sunt diverse și fiecare are ceva aparte. Aspire Teachers este comunitatea din care fac parte încă din primul an de existență, din 2016, și avem colegi care te pot inspira să faci o activitate specifică vârstei sau clasei. Datorită acestei comunități am putut întâlni oameni frumoși cu care am putut chiar colabora la unele activități. Mie mi-au plăcut și îmi plac în continuare acele activități de dezvoltare personală pentru elevi, dar și pentru părinți și cadre didactice. Astfel am avut ocazia să îi întâlnesc pe Simona Muscă, Cătălin Stoica și Alex Chiru, toți trei făcând parte din echipa John Maxwell, o comunitate de antrenori și speakeri inspiraționali la nivel mondial. Întâlnirile avute cu aceștia în școala mea au avut că efect ridicarea nivelului de încredere în elevi. În plus, discuțiile pe care aceștia le-au avut cu elevii au demonstrat că toți copiii sunt minunați și trebuie să le găsești acea valoare în ei și să îi valorizezi pentru a putea ajunge fiecare un adult stabil emoțional, care nu va fi distrus de nicio greutate a vieții.

(Nick Munteanu, Alex Chiru, Simona Muscă, copiii săi: Melania și David,  Cătălin Stoica)

  1. Lucrezi la o școală gimnazială (Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Buhuși) cu elevi foarte buni. Cum reușești „să îi provoci” pe aceștia să se autodepășească și să învețe de drag?

Eu predau limba engleză la cea mai mare școală din orașul Buhuși, județul Bacău. Orașul este destul de mic și de aceea încerc să le arăt că nu sunt cu nimic diferiți față de cei din orașele mari, de la școli cu renume în județ. Nu contează unde faci școală, contează cum te prezinți tu în fața provocărilor din educație. Activitățile cu invitați din afară școlii, orele realizate altfel cu ei, excursiile și taberele de limba engleză pe care le-am organizat cu mulți elevi ai școlii le-au deschis noi orizonturi, au văzut oameni noi, locuri noi, i-am dus chiar și la Transylvania College din Cluj Napoca, unde au văzut copii frumoși, un colegiu renumit chiar și peste hotare. I-am învățat să viseze frumos și să își dorescă să ajungă acolo unde își doresc.

  1. Știu că ești un profesor atipic, care încearcă să facă orele atractive. Cum se desfășoară orele tale de engleză?

Eu mă văd că un profesor atipic, diferit, prins în realitatea noastră și ancorat în timpurile moderne. Orele sunt însoțite de multă relaxare pentru că nu poate învață nimeni în condiții de stres, de frică, eu am simțit pe pielea mea asta când eram elev. Un profesor trebuie să te inspire din momentul în care deschide gura.

Dacă vezi sinceritate în ochii lor, poți să le spui orice pentru că ei vor reține, poate nu pe moment, dar pe termen lung. Lucrăm mult în grupe pentru că eu cred că un rol important în educație îl deține colaborarea dintre elevi.

Ei trebuie să concureze doar cu ei înșiși, nu cu cei din clasă. Mai puțină teorie și mai multă practică e necesară în ore: cântăm împreună atât melodii propuse de ei, cât și de mine, facem minidialoguri, facem proiecte împreună, mai pe scurt ne distrăm și învățăm. Elevilor le este teamă în general să pună întrebări când nu se descurcă și eu încerc să le explic cât mai pe înțelesul lor. De multe ori, ei se deschid și apoi adresează întrebări. Colaborarea este cuvântul cheie în orele mele.

  1. Care crezi că este secretul prin care profesorul reușește să aprindă o scânteie în mintea elevului?

Cred că fiecare profesor are propriul lui secret pentru a reuși să aprindă o scânteie. Nu știu dacă este un secret, dar cred că empatia este ceea ce avem nevoie. Trebuie să intri în sufletul copilului, să îi cunoști chiar mai bine decât îi cunosc părinții pe ei și apoi lucrurile devin simple. Câteodată ei sunt atât de sinceri încât îți împărtășesc lucruri pe care poate nici familia nu le știe. Dar nu trebuie să le trădezi încrederea, pentru că altfel nu se vor mai deschide deloc. Un prieten nu își trădează un alt prieten. Le iau de multe ori partea în relațiile cu părinții, îndeosebi la vârstă adolescenței când apăr disensiuni în cadrul familiei, dar încerc și să fiu obiectiv.

  1. Ce crezi că ar trebui să se schimbe în învățământ că lucrurile să meargă mai bine?

Această întrebare mi-o tot adresez de când am intrat în învățământ acum 19 ani. Am citit și eu păreri avizate și le-am cântărit să văd dacă sunt bune, am întrebat la rândul meu pe diverși experți din educație și am ajuns la o concluzie comună: până când noi, cei de la catedră, nu vom fi băgați în seamă cu adevărat, nu se va schimba nimic. Am participat la diverse evenimente unde au fost invitați autori de manuale în limba engleză. Le-am ascultat poveștile lor de viață care se învârteau în jurul profesiei lor: călătoreau mult, făceau muncă de cercetare, predau în diverse școli din alte țări. Astfel, ieșea un manual pentru școală superb.

Pentru ca lucrurile să meargă bine ar trebui: să avem cursuri de formare și perfecționare oferite de către oameni care au făcut muncă de cercetare în școli diverse din țară, chiar și din străinătate, să dispară creditele pentru dosarul personal al cadrului didactic, să apară meseria de profesor mentor, care să fie în ajutorul oricărui profesor, indiferent de gradul didactic, părinții să fie mult mai mult responsabilizați, să fie micșorat numărul de elevi la clasă pentru eficientizare.

Aș elimina chiar și notele în învățământul preuniversitar. Soluții se pot găsi pentru a nu se mai pune note, mai ales că acestea sunt folosite pe motiv de pedeapsă.

9. Trei sfaturi pe care le-ai da unui profesor la început de drum.

1. Să își respecte profesia

2. Să fie prieten cu elevii

3. Să caute să se reinventeze an de an (să pună accent mai mult pe practică decât pe teorie)

Pe Nick Munteanu îl găsiți pe pagina sa de Facebook.

Acest articol face parte din campania „Oameni frumoși în învățământ”, dedicată oamenilor frumoși din învățământ, care au curajul să fie altfel, care se luptă să schimbe mentalități. Pedagogi care sunt promotori ai unor idei inovatoare, care inspiră!
Mai multe interviuri din cadrul acestei campanii găsiți aici.

Dacă cunoasteți un educator/învățător/profesor cu adevărat deosebit, pe care doriți să îl recomandați pentru Campania #Oamenifrumoșiînînvățământ, aștept sugestiile voastre. Dacă doriți, puteți să îmi scrieți ce v-ați dori să se schimbe în sistemul de învățământ și ce soluții vedeți pentru ca lucrurile să meargă în direcția potrivită. Poate că cineva citește și are sens ceea ce citește. Poate se schimbă ceva pentru copiii noștri. Împreună suntem o comunitate!

Dacă v-a plăcut acest articol și dacă îl considerați util, m-aș bucura dacă l-ați aprecia cu un like sau dacă l-ați distribui mai departe. Pentru ultimele articole urmăriți pagina mea de Facebook sau de Instagram.

Sursa foto: Arhiva personală Nick Munteanu

 

 

About The Author

Sunt Eliza Biro, creator de conținut, profesor, Instructor de Aware Parenting, mămica a doi pitici năzdrăvani care mă inspiră și mă provoacă să evoluez zi de zi.