Luna septembrie bate imediat la ușă și, cu siguranță, multe mame încă se gândesc ce variantă să aleagă pentru micuții lor: creșa sau bona?

Desigur că ideal ar fi ca mamele să poată sta acasă cu copiii lor până la trei ani, vârstă pe care specialiștii o recomadă pentru intrarea in colectivitate. Primii trei ani sunt importanți pentru dezvoltarea atașamentului, mama este încă figura dominantă, copilul nu poate verbaliza tot ce simte, nu își poate gestiona emoțiile. În absența mamelor, ar fi minunat dacă micuții de 1-2 ani, ar putea rămâne cu niște bunici iubitori. Dar, din nefericire, în zilele noastre bunicii fie sunt departe, fie lucrează, fie nu au răbdare sau nu sunt potriviți pentru a purta de grijă nepoților lor.

În momentul reîntoarcerii la muncă, majoritatea mamelor resimt un sentiment de vinovăție și își fac griji pentru emoțiile copilului „abandonat” sau pentru cum va fi acesta îngrijit în lipsa lor. Bineînțeles că aceștia sunt diferiți și mamele ar trebuie să aibă în vedere și particularitățile copilului atunci când optează pentru creșă sau pentru bonă.

Dacă alegeți creșa de stat

Mamele, care nu au de ales și sunt nevoite să își dea copilul la creșa de stat, nu trebuie să își facă procese de conștiință, trebuie să fie împăcate cu decizia luată pentru a nu transmite sentimente confuze copilului. Am trait și eu această experiență cu băiețelul meu timp de șase luni și știu că nu este ușor să accepți această soluție. Noi am avut noroc cu o doamnă educatoare deosebită care lupta contra sistemului, dar din păcate încercările sale de îmbunătăți „sistemul” au eșuat lamentabil.

Mamele aflate în această situație pot să caute cea mai bună variantă pentru creșa de stat, să discute cu doamnele și să le transmită doleanțele lor legate de copil, să observe schimbările majore de comportament ale copilului și să îi ofere acestuia toată iubirea lor în timpul petrecut împreună.

Creșa privată

Dilemele apar în cazul mamelor ale căror venituri pot acoperi taxele unei creșe private sau tariful unei bone. Dacă alegeți o creșă privată, avantajul ar putea fi că cel mic se obișnuiește mai repede cu alți copii, că poate interacționa cu aceștia (nu prea se poate vorbi de socializare până în jurul vârstei de trei ani), participă la activițăți variate și stimulative, se familiarizează cu anumite reguli, dobândește multe cunoştinţe şi deprinderi importante cu mai multă uşurinţă decât acasă şi îşi dezvoltă limbajul. În plus, nu vă mai stresați cu pregătitul unui meniu sănătos și variat în fiecare zi.

Dejavantajele ar putea fi: îmbolnăvirile frecvente la o vârstă mică, faptul că nu are parte de atenție exclusivă, fiind mai mulți copii în grupă, este rupt de mediul său familiar și este scos din zona de confort, deprinderea unor obiceiuri nesănătoase cum ar fi dulciurile sau privitul la Tv (pentru părinții care limitează aceste obiceiuri)

Bona poate fi o alegere ideală

Bona, în schimb, îi poate oferi toată atenția și afecțiunea de care are nevoie, deoarece este unul singur, poate reprezenta o figură de atașament în locul mamei. Copilul este îngrijit în mediul său, poate face și ea diferite activități pe care mama i le pregătește copilului, în funție de preferințele, ritmul și temperamentul acestuia. Părinții pot controla meniul și se pot asigura că micuțul primește doar mâncare sănătoasă. Copilul beneficiază de un program liber, fără prea multe reguli împuse și fără strictețe. Părinții nu se stresează nici că nu au cu cine lăsa copilul în timpul vacanțelor sau dacă cel mic se îmbolnăvește, nici cu trezitul copilului cu noapte în cap și transportatul lui cu mașina sau cu autobuzul.

În privința bonei, provocarea este ca părinții să găsească o bonă cu adevărat potrivită, empatică, blândă, răbdătoare, energică și jucăușă în care să aibă încredere și cu care copilul să fie fericit. Bona trebuie să respecte întocmai regulile părinților, să nu stea pe telefon în timp ce copilul are nevoie de atenția sa, să fie serioasă. Este nevoie ca părinții să supravegheze îndeaproape activitățile bonei cu copilul și să fie siguri că influența ei asupra lui este una pozitivă.

Consider că până la vârsta de trei ani bona ar putea fi o soluție mai potrivită decât creșa, în cazul în care găsiți bona ideală. O altă variantă bună ar fi un program de 2-3 ore la o creșă privată/centru educativ pentru a putea beneficia și de activități structurate și de un personal cu studii în domeniu, iar apoi copilul să rămână în grija bonei.

Momentan legea din țara noastră vine în sprijinul mamelor care pot opta pentru concediu până la vârsta copilului de un an și 11 luni, fără a mai pierde din venituri, iar pentru mamele care se întorc la muncă cu cel puțin 60 de zile înainte de împlinirea vârstei de doi ani, statul oferă un stimulent de inserție în valoare de 650 lei pe lună până la vârsta de trei ani. Astfel varianta unei creșe private sau a unei bone devine mai accesibilă multor părinți.

Fiecare familie își analizează propriile opțiuni și decizii. Important este ca părinții să fie împăcați cu alegerile făcute, să ofere copiilor instrumentele necesare de a se descurca în lipsa lor și să petreacă cu aceștia mult timp de calitate atunci când sunt din nou împreună.

Voi în grija cui vă lăsați copiii? Ce opține credeți că este mai potrivită pentru copiii mici?

Dacă v-a plăcut acest articol și dacă îl considerați util, m-aș bucura dacă l-ați aprecia cu un like sau dacă l-ați distribui mai departe. Pentru ultimele articole urmăriți pagina mea de Facebook sau de Instagram.