Seară, în jur de ora 20.00. Venim cu mașina de la bunici. Sperăm că cei mici vor adormi curând. Dar ei sunt cuprinși de agitație. Exuberanță. Entuziasm.
– Mami, s-au aprins luminițele! strigă copiii într-un glas.
– Ce frumoase sunt! Uite și un brad împodobit? remarcă fiul meu.
-Da, o să tot vedeți de acum brazi împodobiți.
– Noi când o să îmbodobim bradul… a, da, știu. Când o să luăm din calendar bilețelul cu „mergem să cumpărăm bradul”, atunci îl cumpărăm. Și când scrie că îl împodobim, atunci îl împodobim, adaugă flăcăul meu, fericit că și-a amintit de anul trecut.
– Ai intuit foarte bine, dragul meu. Și văd că ții minte activitățile de anul trecut din calendarul de Advent.
– Oare au luat spiridușii scrisoarea mea pentru Moșul ? se întreabă el cu un amestec de îngrijorare și de dezamăgire că a trecut o noapte, iar scrisoarea lui era în același loc în care o pusese. O să verific când ajungem acasă.
-Mami, spiridușii sunt mici? intervine și micuța mea în discuție.
– Nu știu, draga mea, nu am văzut niciodată unul.
– Ce fac ei?
-Îl ajută pe Moș Crăciun. Copiii spiriduși se joacă, stau și ei cu părinții lor.
– Spiridușii nu au mamă și tată, adaugă ea indignată. Sunt mici, dar nu au mamă și tată. Ei sunt spiriduși. Nu pot avea mamă și tată.
– Așa îți imaginezi tu?
– Da, eu cred că ei sunt mici și de-aia nici nu-i vedem. Că sunt foarte mici.
– Așa, cât o boabă de fasole, se amuză și frate-său de discuția despre spiriduși.
– Gata, dragilor, haideți să facem liniște că poate sunteți obosiți. Dacă vreți, puteți dormi, le spun eu în speranța în care vor adormi înainte să ajungem acasă și, astfel, am putea sări peste ritualul dificil al orei de culcare.
După vreo două-trei minute de liniște:
– Dar mâine ce activitate facem? Ne putem uita acum în calendar? Întreabă ei curioși.
– Nu, dragii mei, asta vom vedea mâine. Trebuie să aveți răbdare…
– Uite, și acolo luminițe, și acolo, și acolo…
Și deodată gura Almei nu s-a mai auzit. A adormit în timp ce vorbea. Nu mult după aceea, a adormit și Eric.
Copiii trăiesc atât de intens fiecare zi a lunii decembrie. De fapt așa cum trăiesc fiecare zi din viața lor. Să împrumutăm puțin din candoarea lor și să trăim și noi, frumos, fiecare zi a lunii decembrie.
Să ne creăm mici bucurii în fiecare zi, să găsim motive de zâmbete. Să ne oferim și să oferim magie, căci noi facem magia!
