Cum îi încurajezi independența copilului tău ?

Independența la copii este un proces prin care aceștia capătă încredere în ei înșiși și ajung să fie autonomi, să se descurce singuri, să se dezvolte natural, armonios și responsabil. Părinții sunt adesea sfătuiți ca pentru a avea copii independenți să îi culce de la naștere în altă cameră sau în alt pat, să nu îi ia în brațe sau să-i mai lase din când în când să plângă. În viziunea acestora, copiii trebuie lăsați de mici cât mai mult timp cu alte persoane pentru a se obișnui să nu mai plângă după părinți. Specialiștii atrag atenția că nu această este cale aspre mult visata independență a copiilor.

Ce poți face pentru a încuraja independența copilului tău:

Încă de când este mic implică-l în activitățile casnice precum gătitul, curățenia, grădinăritul.

Copiii sunt înnebuniți să își imite părinții. În funcție de vârsta copilului, poți găti alături de el, copilul poate primi și el ingrediente să le amestece, să le sorteze, să curețe fructe sau legume etc. Poate avea și el un mop sau o măturică, poate duce/aduce fărașul, poate fi implicat în scosul rufelor din mașină, în întinsul lor, la spălatul vaselor, la ștersul prafului etc.

Lasă-l să mănânce, să se îmbrace/dezbrace singur

Încă de când e bebeluș, ia-l lângă tine la masă. La început va fi curios, îți va studia gesturile cu atenție. Lasă-l să experimenteze mâncarea chiar dacă face mizerie. Dacă dorește să mănânce singur, nu îl opri. Mai bine ștergi mizeria decât să îl frustrezi că nu poate mânca singur. Încurajază-l să se îmbrace/dezbrace singur dacă dă semne că ar fi interesat de asta.

Nu îl întrerupe când se joacă

Este o greșeală pe care deseori o facem involuntar, intervenim în jocul copiilor, îi întrerupem, le arătăm noi cum se face. Pentru copii, joaca este o treabă serioasă, prin joc copiii învață. Întrerupându-i, stopăm procesul de învățare.

Evită laudele, judecățile de valoare

Comentariile de genul „foarte bine”, „bravo” pot fi înlocuite cu oglindirea sentimentelor copiilor : „Ai reușit ! Cred că ești foarte mândru/bucuros etc.”„ Turnul pe care l-ai construit astăzi este cel mai înalt turn pe care l-ai făcut până acum”. „Văd că ai desenat …Ce ai vrut să faci în acest desen ? Cum te-ai simți când… ?” Laudele în exces pot avea rezultat contrar celui așteptat.

Stabilește reguli/limite clar, ferm cu bândețe fără a apela la pedepse și recompense

Limitele sunt importante pentru că stabilesc repere pentru copil. Dar important este să vedem dacă limitele impuse sunt ele într-adevăr necesare pentru copilul nostru. Reprezintă limitele noastre sau sunt ele importante pentru sănătatea și siguranța copilului nostru ? Indiferent de tipul lor, limtele trebuie stabilite cu fermitate, dar cu blândețe fără a se recurge la sistemul de pedepse sau recompense.

Lasă-ți copilul să exploreze

Mergi cât de des poți în natură și lasă-i libertatea copilului tău să eploreze mediul înconjurător. Nu îți face griji pentru haine, sigur mașina de spălat îți va sări în ajutor. Copiii care își petrec mai mult timp afară sunt mai fericiți și se dezvoltă mai repede și mai sănătos decât ceilalți.

Citește cu el !

Cărțile trebuie să fie parte integrantă din viața copilului încă de la naștere. Încet, încet copilul va manifesta curiozitate pentru cărți și de la imaginile viu colorate va trece apoi la cărțile cu povești mai complexe. Alege cărțile cu înțelepciune, îndreptându-ți atenția către literatura frumoasă, de calitate.

Nu îl forța să împartă o jucărie, să socializeze sau să participe la activități pe care nu și le dorește

Desigur că ne dorim să avem copii generoși, prietenoși, activi. Dar forțându-i să împartă jucării, să se joace cu anumiți copii sau să participe la activități care nu le sunt pe plac, nu facem decât să înrăutățim situația. Lăsați să aleagă, copiii vor învăța să împartă atunci când vor dori și nu din obligație, vor învăța să selecteze oamenii care li se potrivesc și activitățile care îi reprezintă.

Nu face lucruri în locul lui

Copilul trebuie lăsat să facă ceea îi stă în putință singur. Nu îl ajuți dacă faci totul în locul lui, dacă ești supraprotectoare. Rolul părinților este să ghideze, să fie un sprijin, copilul să știe că se poate baza oricând pe ei, dar că nu intervin dacă nu le este solicitat ajutorul

10. Lasă-l să facă alegeri

Una dintre cauzele comportamentului inacceptabil la copii este impunerea de prea multe reguli. Copilul simte că el nu are nimic de spus, iar refuzul și negarea sunt forme de revoltă și de manifestare a voinței proprii. Oferă-i întotdeauna copilului alternative : „Te îmbraci cu bluza roșie sau cu cea albastră ?”, „Vrei să mănânci brocoli sau conopidă ?” , „Strângi jucăriile înainte sau după masă ?” etc.

Independența va răsări cu siguranță pe un teren propice, udat cu iubire, încredere în copil, respect și atenție la nevoile sale, înțelegere a fazelor prin care acesta trece. Independența copilului nu se obține dintr-o dată și nu vine fără geșeli. Trebuie să fim pregătiți și răbdători, căci așa cum zicea Gandhi : ”libertatea nu merită să o ai, dacă nu ai și libertatea de a greși.”