Înainte să devenim mame, am fost mai întâi femei. Am avut pasiuni, un job, ieșiri cu prietenele, timp pentru noi, timp pentru cuplu, timp de leneveală, sesiuni de shopping, dimineți târzii, lectură, filme, după bunul plac. După ce se nasc copiii, în mod normal, totul se focusează pe ei. Nevoile lor sunt importante. Ne organizăm timpul, viața, prioritățile în funcție de ei. Ne informăm, citim, mergem la cursuri de creștere a copiilor. Ne dăm peste cap să gătim cele mai sănătoase rețete, deși poate înainte abia puneam un ou în tigaie. Shoppingul poate să aștepte, în definitiv, în parc cu copilul merge și-un hanorac cu o pereche de blugi. Planificăm tot felul de activități pentru ei, ne facem timp să îi ducem la înot, muzică, pictură, sport etc.
Ieșim cu prietenele doar dacă și ele au copii și putem pune de un play date. Filmele, beletristica, cosmetica sau manichiura devin un lux. Sportul este alergatul după copii prin parc. Dacă sunt doi sau trei copii, este cu atât mai eficient. Weekendurile se planifică în funcție de nevoile sau de viața socială a copiilor. Este bine, este frumos, ne iubim copiii și ne place să fim cu ei, doar că, uneori, nu ne mai regăsim pe noi în ecuația asta. Simțim că ne-am pierdut undeva pe drum. Căutăm femeia din noi și nu știm când și unde a dispărut.
Este normal ca uneori să se simțim așa. Este firesc să ne simțim copleșite, să acceptăm că nu suntem perfecte, să ne dorim și noi ceva pentru noi. Să ne reinventăm și să fim fericite. Într-o familie democratică, nevoile tuturor membrilor contează în mod egal. Trebuie să existe un echilibru, pentru ca toată lumea să se simtă împlinită.
În caz contrar, frustrările se acumulează. Nefericirea noastră se răsfrânge asupra copiilor noștri. Asupra relației de cuplu. Asupra mediului familial. Cred că vă este cunoscută metafora măștii de oxigen, pe care în avion trebuie să și-o pună prima dată mama. Părinți fericiți, copii fericiți, acesta ar trebui să fie motto-ul existenței noastre.
Schimbările sunt greu de făcut. Necesită timp, pe care nu îl avem. Dar, totuși, de undeva trebuie să începem. Să facem ceva pentru noi. Chiar dacă sunt doar 10-15 minute într-o zi.
De aceea, vă lansez o provocare: Tu ce-ai făcut pentru tine astăzi? În fiecare vineri, veți regăsi aici câteva idei, sugestii, care poate vă vor inspira. Exercițiul de vineri nu trebuie să fie legat neapărat de ziua de vineri, poate fi ceva ceea ce deja ați făcut în săptămâna respectivă sau cea ce v-ați propus să faceți în weekendul care urmează. Voi ruga specialiști din diferite domenii să ne ajute cu sfaturi pentru a avea grijă de viața noastră emoțională și psihică sau sfaturi care țin de îngrijire, de păstrarea unui tonus și a unei condiții fizice bune. Este important să ne acceptăm și să ne iubim, să ne simțim bine în pielea noastră. Să ne simțim în formă și să avem energie să jonglăm între toate rolurile noastre sociale.
Dacă și voi simțiți că nu vă mai regăsiți, că trebuie să faceți o schimbare, nu ezitați și scrieți ce vă macină. Poate împreună găsim o soluție. Dacă aveți ceva concret ce ați dori să aflați de la un specialist, întrebați. Sigur, se va găsi cineva să vă răspundă.
Dacă v-a plăcut acest articol și dacă îl considerați util, m-aș bucura dacă l-ați aprecia cu un like sau dacă l-ați distribui mai departe. Pentru ultimele articole urmăriți pagina mea de Facebook sau de Instagram.
Sursă foto: www.pexels.com
