Inspirație pentru școală, inspirație pentru viață (I)

Pentru că mi-a plăcut cum sună provocarea Aspire, am aplicat la programul de formare Aspire for Teachers, și, spre bucuria mea, am fost selectată să particip. Astfel, am fost inclusă într-o echipă în care am găsit răspuns la întrebări de tipul: Ce căutăm noi aici, în vacanță? De ce am aplicat? De ce facem școala? Răspund, parafrazându-l pe Giovanni Papini: Pentru că putem și pentru că ne place!
Cum m-am simțit în acele zile, pe care le simt acum desfășurându-se în plin soare ( Mircea Eliade) vă invit să vă imaginați. M-am simțit respectată, am simțit că, după ani buni, experiența mea și părerea mea contează. M-am simțit fericită împărtășind entuziasm cu colegii mei, dar m-am regăsit și în poveștile de greutăți și umilință. Și m-am simțit mândră că sunt profesor și mi-am redobândit speranța că s-ar putea face și în România ceva. Societatea transmite mesajul ca nu se mai poate merge inainte cu un sistem de invatamant invechit. Profesorii pe care i-am cunoscut si ascultat sunt oameni care educa Altfel de ani de zile. Am realizat ca nu suntem putini si nu suntem singuri. Problema este ca trebuie sa mai lucram la alte aspecte, dintre ele amintesc coeziunea si legislatia. Legislatia si coeziunea.
Ziua 1: dr. ing. Mat. Marian Stas ne-a motivat, cu eleganta si profesionalism, alegerea unor aspecte importante, cu statutul SINE QUA NON pe tema Noi si echipa, dupa cum urmeaza: Simplu, dar nu simplist si Rabdare. Astfel, simplu, dar nu simplist inseamna o pledoarie pentru lucruri simple, clare, desfasurate in timp putin; inseamna sa nu cazi in capcana trivialitatii, sa petreci un timp de valoare, sa pui intrebari care fie aduc valoare, fie provoaca. Rabdare inseamna sa lasi omul sa vorbeasca, sa puna intrebari, sa nu se simta ridicol. Sa-l asculti.
Societatea transmite mesajul că nu se mai poate merge înainte cu un sistem de învățământ învechit. Profesorii pe care i-am cunoscut și ascultat sunt oameni care educă Altfel de ani de zile. Am realizat că nu suntem puțini și nu suntem singuri. Problema este că trebuie să mai lucrăm la alte aspecte, dintre ele amintesc coeziunea și legislația. Legislația și coeziunea.

Ziua 1: dr. ing. Mat. Marian Stas ne-a motivat, cu eleganță și profesionalism, alegerea unor aspecte importante, cu statutul SINE QUA NON pe tema Noi și echipa, după cum urmează: Simplu, dar nu simplist și Răbdare. Astfel, simplu, dar nu simplist înseamnă o pledoarie pentru lucruri simple, clare, desfășurate în timp puțin; înseamnă să nu cazi în capcana trivialității, să petreci un timp de valoare, să pui întrebări care fie aduc valoare, fie provoacă. Răbdare înseamnă să lași omul să vorbească, să pună întrebări, să nu se simtă ridicol. Să-l asculți.

Auzind toate acestea, eu m-am gândit la elevi: se tem să nu greșească, să nu se facă de râs – o expresie pe marginea căreia am discutat ( În fața cui se fac de râs? De când apare la clasă atmosferă care nu favorizează întrebările? În familie, de când apare presiunea?), dar m-am gândit și la cancelarie – Cum mă simt între colegi? Pot greși? Pot arăta că nu știu, fără să mi se pună o etichetă negativă?

Copilul trebuie să pună întrebări fără să se simtă ridicol. Copilul va pune întrebări într-un mod lejer, când va simți că are undă verde – ca să zic așa – de la dascăl, de la familie. Și știm cât de important este să pui întrebări, deoarece vorba lui Noica: Întrebarea luminează lucrurile.

Deci, întrebările sunt importante, pentru că gândirea copilului își face jocurile ei minunate sub ochii noștri; e nevoie de simplitate și de răbdare pentru un act educațional cu sens și e bine să ne întâlnim și să schimbăm exemple de bune practici, să învățam și noi, dăscălii unii de la alții.