Un cântec de cocoș, miros de zarzări în floare, seri târzii cu aroma trandafirilor bulgărești ai bunicii, gust de nuci și de struguri, dimineți cu aer proaspăt ce pătrundea prin ferestrele larg deschise, toate vin de-a valma atunci când privesc spre casa plină de magie a bunicilor mei, în care am copilărit. Dar mai ales multă joacă. Ne strângeam câte 10-20 de copii și încingeam tot felul de jocuri. Strada era mereu plină de râsetele noastre. Cu greu ne dădeam duși seara acasă.
Duminica mergeam cu părinții în Luncă sau în Parcul Romanescu și, uneori, la cofetărie. Și acum simt gustul de profiterol sau de înghețată cu stafide. Ce mândră și fericită eram când ai mei ne scoteau în oraș pe mine și pe fratele meu.
Așa s-au scurs zilele senine ale copilăriei mele cu multă libertate, joacă și fericire.
Oare pe care dintre toate aceste amintiri aș putea să o leg zilele de 1 Iunie ? Amintirile sunt însă amestecate, nu reușesc să vizualizez cum arăta o zi de 1 Iunie din copilăria mea.
Din primii ani de școală, îmi amintesc de zilele de 1 iunie cu concursurile de desene pe asfalt sau cu celelebrele desene de multiculturalitate din blocul de desen ( ălea cu globul pământesc și cu copii de diferite nații, ținându-se de mână, din care nu lipsea, desigur, porumbelul păcii cu crenguța de măslin).
Pentru că toate aceste experiențe mă definesc și și-au pus amprenta într-un fel sau altul asupra mea, sunt foarte atentă la ce amintiri doresc să le construiesc copiilor mei. E adevărat că nu avem nevoie neapărat de o zi specială în care să le creăm amintiri frumoase și că încercăm să le oferim cât mai des experiențe diferite. Cu toate astea îmi place ziua de 1 Iunie, îmi place energia acestei zile, îmi place că peste tot răsună glasuri zglobii de copii, îmi plac jocurile și poveștile care se conturează în jurul acestei zile.
Ce planuri avem noi pentru ziua de 1 iunie
Având în vedere, că anul acesta 1 iunie este prima zi dintr-o minivacanță, încercăm să le facem copiilor un program pentru fiecare zi. Acest program și niște cărți (căci nu ratez niciun prilej să le dăruiesc cărți) vor fi cadoul nostru pentru ei. Am ales activitățile în funcție de preferințele celui mare, căci cea mică e încă prea mică pentru a alege. Ea este fericită oriunde este împreună cu noi toți. Dacă fratele ei se joacă cu ea, radiază și se bucură cu tot sufletul.
Așadar, mâine vom profita de Ziua Porților deschise la Secția de Pompieri și vom merge cu copiii acolo dimineața, iar după-amiaza ne vom juca undeva în natură (dacă nu plouă). Pentru 2 iunie, am ales să vizităm Dino Parc (având în vedere pasiunea lui fiu-meu pentru dinozauri). În weekend, ne-am fi dorit să dăm curs invitației unor prieteni de a merge cu cortul, dar se anunță vreme proastă și vom mai aștepta puțin pentru dormitul în cort cu cei mici. Așa că vom merge acolo doar pe timpul zilei, iar duminică vom face o vizită la țară străbunicii copiilor. Pe lângă obiectivele clare, stabilite dinainte, lăsăm totdeauna și spontaneitatea să își facă de cap pentru a completa programul zilelor libere. Oricum pentru noi excursiile în natură cu copiii, picnicurile în aer liber, vizitarea unor cetăți sau centrele vechi ale orașelor, joaca spontană au relevanță și sunt experiențe care ne îmbogățesc.
Cel mai mult îmi place că redescoperim lumea prin ochi de copil, că ne oferim șansa să zâmbim cu sufletul, să ne emoționăm și să ne jucăm. Și nu în ultimul rând că suntem împreună!
Voi ce planuri aveți pentru 1 Iunie?
Text de Eliza Biro
Credit foto: Sharpfont Creative
