Când alăptezi ai nevoie de nervi de oțel. Și nu din cauza beneficiarului alăptatului, ci din pricina dezinformării oamenilor, care din prea multă bunăvoință ajung să fie cicălitori și stresanți. Iar dacă și insistă în ignoranța lor să te covingă că au dreptate, oricâte argumente științifice, le-ai aduce, îți vine să te urci pe pereți. De când sunt mămică și îmi alăptez pruncul, am observat că aș putea completa celebra afirmație : La politică și la sport se pricepe tot românul cu sintagma la alăptat, căci într-adevăr în aceste trei domenii tot românul este expert. Fiecare își dă cu părerea și el știe mai bine decât tine cum stă treaba cu alăptatul. Unele dintre aceste mituri pot periclita alăptatul, dacă le dăm crezare. Aceste prejudecăți pot determina proaspetele mămici să nu mai alăpteze și să recurgă la hrănirea artificială a bebelușilor lor. Așa că m-am gândit să fac o listă cu mituri periculoase despre alăptare pe care le auzim la fiecare pas și care reușesc să ne scoată din minți.
Mituri în alăptare
După vârsta de șase luni, laptele nu mai este gras, nu mai are consistență, iar copilul nu se satură și trebuie renunțat la alăptare sau suplimentat cu lapte praf.
După un an laptele matern nu mai este nutritiv. (Laptele matern este un aliment viu, satisface toate nevoie bebelușului. Este particularizat pentru fiecare copil, iar compoziția sa se schimbă mereu pe parcursul uni supt. De asemenea variază în funcție de vârsta copilului, dar nu este niciodată de proastă calitate)
Dacă ai sânii mici, nu ai lapte. (Cu excepția unor boli grave, orice femeie poate produce o cantitate suficientă de lapte de calitate pentru copilul său, cu condiția ca bebelușul să sugă frecvent, stimulând glanda mamară. Așadar cantitatea de lapte nu este condiționată de mărimea sânilor.).
Laptele de început, colostrul, este lapte stricat. (La început laptele se numește colostru și este gros, lipicios, gălbui, dar nu este în niciun caz stricat.)
În prima zi femeia nu are lapte. (Colostrul este un lapte „concentrat”, bogat în proteine, grăsimi și anticorpi. Este potrivit dimensiunii reduse a stomacului nou-nascutului, care are o capacitate de 5-7 ml în prima zi de la naștere).
Mâncarea picantă, ceapa, usturoiul strică laptele și se înțarcă copilul. (Mama poate mânca orice în cantități reduse, mai ales dacă a consumat alimentele respective și în sarcină.)
Mama care alăptează trebuie să țină regim ca bebe să nu aibă colici. (După ultimele cercetări colicii sunt un mit, iar plânsul bebelușilor nu are nimic de-a face cu regimul alimentar al mamei. La fel ca și în sarcină, mama care alăptează trebuie să aibă o dietă echilibrată și sănătoasă. Există într-adevăr anumite alimente cu risc alergenic, lactoza din laptele de vacă, arahidele, unele fructe cu semințe- căpșuni, kiwi, ouăle. Nu trebuie eliminate din alimentație, ci doar consumate cu moderație și prudență)
Mama trebuie să bea lapte ca să facă lapte. (Din contră, la anumite persoane lactoza din lapte poate produce alergii).
Dacă mama este stresată se strică laptele. (Starea de agitație a mamei se transmite copilului, dar nu prin lapte)
Berea face lapte. (Orice alcool este interzis în alăptare. Nu există studii științifice care să dovedească că berea ar fi galactogen. Eu cred că mitul ăsta a pornit de la vreo mamă căreia i s-a părut prea lungă perioada de prohibiție și a găsit un pretext pentru a avea dezlegare la această licoare.)
Dacă faci sport sau muncești fizic, se înfierbântă laptele și nu trebuie să alăptezi că se îmbolnăvește copilul. (Laptele matern este influențat puțin sau deloc de mișcarea facută de mamă. Exercițiile fizice intensive pot schimba ușor gustul laptelui, dar asta nu afectează calitatea sau cantitatea lui. Sportul nu poate fi decât bebnefic pentru organism)
Dacă alăptezi la o distanță mai mică de două ore, se amestecă laptele nou cu cel vechi și fermentează, dând colici. (OMS, UNICEF si AAP recomandă alăptarea la cerere, indiferent de câte ori pe zi înseamnă asta, indiferent câte minute la fiecare sân, atât cât cere copilul, noapte sau zi. Laptele matern nu fermentează, el ușor digerabil (în câteva minute e digerat) și ușor asimilabil (uneori e asimilat 100%)
Copilul alăptat are nevoie de apă sau ceai. (OMS, UNICEF si AAP recomanda alăptarea la cerere și exclusivă (fără apă, ceai, sucuri sau completare de formula de lapte praf) primele 6 luni de viață ale beblușului, indiferent de vreme sau de anotimp. Apa împreună cu planta în sine consumă cantitatea de acid gastric necesar digestiei ulterioare a laptelui matern; laptele matern se oferă și pentru potolirea setei și a foamei)
Copilului nu îi place laptele mamei. (Copilul obișnuit cu laptele matern nu îl va refuza. Pentru el este cel mai bun aliment.)
Unele mituri sunt atât de ridicole încât nici nu merită vreun comentariu
Odată cu venirea menstruației, copilul refuză laptele, pentru că nu mai are un gust bun.
După un an, suptul la sân deformează maxilarul, iar bebelușul va avea nevoie de lapte praf.
Când se alăptează prima dată copilul, se începe cu sânul drept petru a fi dreptaci copilul.
Să nu întorci copilul de la sân că îi va deochia pe alții.
Dacă alăptezi și stai la soare, îți fierbe laptele în sâni.
Am alăptat doi copii, pe fiecare până aproape de trei ani. Am demontat, pe rând, fiecare mit. Așadar nu trebuie să lăsăm orice persoană neavizată să ne dea sfaturi și să ne influențeze. Există cărți de specialitate, există medici informați și consultanți în alăptare. Trebuie să ne documentăm temeinic și să nu dăm crezare decât surselor științifice atât în alăptare, cât și în alte probleme medicale. Voi cu ce mituri v-ați confruntat?
Curs de alăptare și îngrijire a copilului mic, dr. Ana Culcer, ed. CrimsonEra
http://atasatlasanulmamei.blogspot.ro
http://pediatruldebuzunar.blogspot.ro
Dacă v-a plăcut acest articol și dacă îl considerați util, m-aș bucura dacă l-ați aprecia cu un like sau dacă l-ați distribui mai departe. Pentru ultimele articole urmăriți pagina mea de Facebook sau de Instagram.
