Impresii de la Webstock 2017

0

Sunt în tren. Îmi place să călătoresc cu trenul. Pentru mine, călătoriile cu trenul sunt tarapeutice. Sau cel puțin erau în vremurile când călătoream des, singură, cu trenul.
În lungile mele călătorii cu trenul îmi puneam ordine în gânduri sau luam decizii importante. De data aceasta, călătoria a fost una scurtă, la Webstock. Dar care a venit la momentul potrivit. Un fel de călătorie inițiatică, într-un moment în care am o mulțime de dileme, de întrebări neformulate și de idei fără contur. Am citit de curând într-o carte că ideile zboară, așteaptă persoana potrivită să le pună în practică. Iar dacă persoana este destul de deschisă, ideea prinde contur. Dacă nu, caută o altă persoană mai receptivă.

Așteptările mele de la Webstock

Ultimele săptămâni de readaptare la un sistem rigid au fost foarte apăsătoare pentru mine. Aveam nevoie de o pauză în care să îmi pun ordine în gânduri, să îmi conturez o viziune mai clară asupra a ceea ce îmi doresc cu adevărat și ce pot să realizez din ceea ce îmi doresc. Mi-am pus speranța că voi găsi câteva răspunsuri la Webstock. Și pe unele le-am găsit. E drept că le-am intuit mai mult printre rânduri. Pe altele le mai caut.
Căci, după părerea mea, Webstockul nu este un eveniment de la care să afli neapărat informații, este mai degrabă un eveniment în care ieși în offline, socializezi, iei contact cu brandurile sau cu agențiile.

Așa îmi începeam articolul în urmă cu vreo 10 zile. Acum că lucrurile s-au mai așezat, am răgazul să îmi scriu impresiile mele despre cel mai mare eveniment Social Media al anului, organizat de Evensys. Anul acesta am participat prima dată la acest eveniment. Mi-am pus în gând să particip încă din vară, de când am mers la Social Media for Parents.
Pentru mine, desigur că evenimentul a fost unul măreț, deoarece nu am ocazia să ajung prea des la evenimente în București. Și nu, nu este doar faptul că ies din zona mea de confort. Un drum la București implică pe lângă călătoria propriu-zisă o întreagă strategie. Nu mi-am setat prea multe așteptări, poate numai dorința să mă lovească inspirația divină și să reușesc să găsesc un numitor comun între toate pasiunile mele. Să îmi canalizez energia și forța creatoare în mai puține direcții decât o fac în prezent.
Mi-a plăcut mult că am simțit că fac parte dintr-o comunitate. Chiar dacă nu am reușit să vorbesc decât cu câteva persoane, iar pe altele le-am admirat de la depărtare, totuși am simțit căldura și puterea bloggerilor de parenting. Îmi place mult comunitatea creată de Ana Nicolescu, de la Mămica Urbană, și mă simt norocoasă că fac parte din ea. Și m-am bucurat că mi-am reîntâlnit o fostă colegă, Dia, de la Rețele mele dragi.

Cele trei paneluri ale evenimentului Webstock

Evenimentul a fost organizat sub forma a trei paneluri. În primul panel au fost câteva mini-conferințe motivaționale. I-am ascultat pe toți speackerii, de la fiecare am luat câte ceva. E drept că nu am avut ceva de învățat propriu-zis din discursurile lor, dar mesajele transmise au fost inspiraționale, încărcate de energie pozitivă. Lucian Mândruță mi-a adus un răspuns la întrebarea pe care mi-o adresez și eu adesea: de ce scriu?

„Scriu din speranța că mai sunt și alții ca mine. Strângem în jurul nostru oameni cu idei si valori similare.”

Pentru că, deși mi-ar plăcea să schimb mentalități, sunt conștientă că acest lucru este aproape imposibil. Blogul este bula mea, zona mea de confort. Mă bucur când cei care îmi împărtășesc valorile, mă citesc și împreună creștem o comunitate de oameni responsabili și de părinți conștienți. M-a impresionat confesiunea lui Marius Manole că se simte „handicapat emoțional” și că „Părinții nu mi-au spus niciodată că mă iubesc. M-am apucat de teatru că aveam nevoie de terapie.” Meseria l-a vindecat și l-a învățat să le spună părinților că îi iubește. El este un caz fericit, care, prin muncă, pasiune și perseverență, a transformat în favoarea lui traumele copilăriei. Am plecat de la Webstock cu mesajul lui optimist

„În afară de moarte, pe lumea asta se poate orice. Din orice ai ceva de câștigat: un om, o idee.”

Cu alte cuvinte, fiecare experiență ne îmbogățește dacă știi ce să iei de acolo.

Mi-a plăcut mult de oamenii care se ocupă de departamentul Social Media din MAPN, pentru că m-au făcut să privesc cu alți ochi un sistem care mi se părea arid și inflexibil. Mi-am dat seama de puterea creativității și de cum pot infleunța lucrurile în bine niște oameni inspirați, creativi și deschiși. Pentru mine, este clar că este o depășire a limitelor și un curaj nebun să aduci înnoire într-un mediu atât de rigid, ca cel al armatei.
Cel de-al doilea panel a fost mult mai interesant și util pentru bloggeri, din punctul meu de vedere. Acolo am ciulit urechile și am reușit să fur câteva informații printre rânduri. Căci așa cum zicea Lucian Mândruță, informațiile valoroase nu sunt pentru toată lumea și costă bani grei. M-am și întristat puțin, căci mi-am dat seama că lumea asta a inflencerilor, a bloggerilor și vloggerilor se învârte în jurul unor sume mari de bani, a contractelor cu agențiile, sunt multe cifre și strategii. Și, de multe ori, mult circ, căci asta se caută.
Iar eu, în lumea mea ideală, îmi doresc ca mediul online să producă schimbări de mentalitate, să educe și aducă un plus de valoare oamenilor. Și să nu fie vorba doar de  business. Dintre speackerii acestui panel, am rezonat cel mai bine cu Andreea Retea, Andressa, care mi s-a părut o persoană cu coloană vertebrală, cu valori și principii, și o profesionalistă de la care ai ce învăța.
Îmi pare rău că blogurile de parenting sunt ignorate și că sunt considerate ca făcând parte dintr-o piață suprasaturată.
Eu am convingerea că este nevoie în continuare de educație a părinților și că aici ar trebui investit. Pentru ca viitoarele generații să fie mai echilibrate și mai responsabile.
La cel de-al treilea panelgala premiilor Awards,  nu am mai stat, căci aveam un tren de prins. Am aflat ulterior că nu a câștigat niciun proiect din comunitatea de parenting, fapt care din nou m-a întristat. Pentru că am urmărit și susținut proiectele lor. Și pentru că am crezut în ele. Și pentru că aceste proiecte pot fi generatoare de schimbări de mentalități.

Ce mi-a plăcut la Webstock

Dacă este să trag o linie, mi-a plăcut la Webstock și probabil voi participa și la edițiile viitoare, dacă voi fi invitată. În afară de compania bloggerilor cu care am socializat, m-am bucurat de înghețata Siviero Maria, care a fost așa, ca o simfonie a simțurilor. Mi-ar fi plăcut să îi fac lui fiu-meu, mare iubitor de înghețată, o surpiză și să îi duc și lui acasă. Dar era drum lung până la Brașov pentru o înghețată! Și am testat și produsele Gerovital, care mi s-au părut potrivite pentru tenul meu. O să le caut și eu în magazine.

Ce mi-ar plăcea să fie diferit la Webstock?

Nu mi-a plăcut agitația, îngrămădeala din pauze, totul mi s-a părut haotic. Iar eu nu funcționez bine în haos și agitație. Mi-ar fi plăcut ca lucrurile să fie mai așezate, să pot schimba idei și opinii cu bloggerii de pe nișa mea. Poate să punem la cale proiecte comune, să ne implicăm în campanii. Și, desigur, aș și vrut să aflu cât mai multe secrete din universul fascinant al Social Media.
Nu mi-am clarificat încă dilemele și îmi caut încă direcția. Sper într-un viitor cu mai puțină superficialitate și cu mai multă valoare.

În încheiere, vă las o radiografie obiectivă și pertinentă a acestui eveniment, un articol cu care rezonez foarte bine și care îi aparține lui Cristi Petre, una dintre vocile masculine ale parentingului: http://jurnalulunuitata.ro/2017/10/01/webstock-adevar-sau-provocare/

Total 1 Votes
0

Tell us how can we improve this post?

+ = Verify Human or Spambot ?

About The Author

Sunt Eliza Biro, Instructor de Aware Parenting, profesor, mămica a doi pitici năzdrăvani care mă inspiră și mă provoacă să evoluez zi de zi.