Săptămâna 52- Greva somnului

876 0

Ne apropiem de un an. Un an minunat, plin de evenimente, emoții și bucurii. Pișcoțel începe să coopereze câte puțin când ne jucăm împreună. Ne dă jucăriile când i le cerem, le găsește când le ascundem, dă salut, face „pa”, scoate tot felul de sunete pe tonalități diferite, se ridică să ia anumite obiecte și plânge foarte tare dacă nu reușește să prindă sau îl îndepărtez de obiectul dorit. Mi-e greu cu interdicțiile. Nu reușesc să securizez toate locurile astfel încât să nu existe tentații pentru el și nu-mi place nici să-i zic de prea multe ori că nu are voie. Îl deranjează gingiile și îl liniștește să ronțăie șiretul de la un pantof. Mușcă tot ce prinde, inclusiv și-a băgat dinții în masa din sufragerie.

La controlul de 1 an, Pișcoțel are aproape 9 kg și 74 de cm. Pișcoțel e în greva somnului. În fiecare seară am avut probleme în a-l adormi. Marți seara abia a adormit pe la 1.30 în manduca. Până la un moment a fost simpatic, avea energie, a descoperit noi mișcări ale mâinilor, ale capului. Dar într-un final răbdarea m-a părăsit și am clacat, plasându-i-l lui Taică-său. Nu știu dacă motivul a fost vaccinul făcut în ziua respectivă sau cafeaua mea de după-amiază. Miercuri situația s-a repetat, dar din motive diferite. Pentru a reuși să termin cina, l-am pus în spate în manduca și până să mă prind a adormit. Când l-am dat jos să-l schimb și să-l adorm, i-a sărit somnul și a început programul de joacă. La început, a fost amuzant, dar spre 12,00 noaptea răbdarea m-a părăsit din nou și, în plus, am devenit îngrijorată că ar putea să-i dăuneze adormitul așa târziu. Din fericire, am recuperat cu toții somnul și ne-am trezit pe la 10 dimineața. Joi a venit bunica sa și a simțit agitație. Pe deasupra, a perceput sosirea ei ca pe o amenințare că l-aș putea părăsi. Seara am mers la cumpărături pentru ziua lui Pișcoțel și, deși ne-am grăbit, a ațipit în taxi, apoi din nou era plin de energie și a urmat același ritual. Am apelat încă o dată la manduca cea magică care ne-a salvat pe la 11 noaptea. Vineri, nu ne-am mai mirat când povestea s-a repetat. După ritualul cu baia, schimbatul, țiți, fecioru-meu s-a smuls din brațele mele și a fugit pe marginea patului să se dea jos (după ce a tot repetat mișcarea). Sunt tare mândră de el, de cât de tacticos coboară fără ajutor din pat. Apoi s-a apucat să cotrobăie prin dulap, și-a luat o curea și a început să se joace liniștit cu ea. În final am reușit să-l adorm pe la 10.30.

Nici în timpul zilei, Pișcoțel nu a fost mai prieten cu somnul, așa că timpul meu liber s-a diminuat considerabil, tocmai în zilele când aveam nevoie de mai mult timp pentru pregătirile cu ziua lui Pișcoțel. Și nu ajunge că nu doarme, dar mai este și foarte solicitant. Este suprastimulat, în plină perioadă de achiziții, este foarte ocupat cu exploratul și nu mai ar timp nici să doarmă, nici să mănânce. În plus, începe să-și manifeste voința și să facă isterii când nu obține ce dorește Iar dacă ies din cameră, lumea lui se sfârșeste, se pune pe un plâns sfâșietor. Am sperat că vine mama în vizită și voi mai respira și eu, dar situația s-a agravat căci anxietatea de separare s-a accentuat. Dacă sunt în raza lui vizuală, se joacă, ronțăie chestii liniștit, dar cum părăsesc încăperea tragedia e gata, chiar dacă discut cu el, îl asigur că plec numai puțin, că revin.

Pișcoțel a făcut un an, iar nașii abia au avut de unde să taie câteva fire de păr pe post de moț. A ales de pe tavă bandana, cronometrul. Pentru al treilea obiect a oscilat între lingură și pix și a optat în final pentru lingură. Așa că se pare că va fi sportiv și master cheaf. Ne-am amuzat, a primit cadouri frumoase, a fost o zi reușită. Nu ne vine să credem că micuțul nostru a făcut un an. Suntem mândri și fericiți pentru că Pișcoțel ne luminează și ne umple viața.

 

 

Total 0 Votes
0

Tell us how can we improve this post?

+ = Verify Human or Spambot ?

About The Author

Niciun comentariu on "Săptămâna 52- Greva somnului"

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *