Interviu cu Mihaela Drilea, consultant în alăptare certificat IBCLC

4

Alăptarea este un subiect care stârnește multe controverse. Există multe mituri care pot periclita procesul normal al alăptării. Pentru un start bun în alăptare este necesar sprijinul unei persoane specializate în probleme de lactație. Mihaela Drilea, consultant în alăptare IBCLCeste una dintre persoanele care, cu multă dăruire, ajută mamele care doresc să-și alăpteze copiii. În interviul care urmează, ea va spulbera unele mituri legate de alăptare și va oferi informații necesare unei alăptări de succes.

1.      Meseria de consultant în alăptare este  relativ nouă în România, dar pe cale să fie recunoscută. Ce demersuri se fac în acest sens?   

   Da, relativ nouă, există de 4 ani consultanți în alăptare IBCLC în România, în momentul acesta suntem 20 în toată țara, ….. avem dosarul depus la ministerul muncii și la cel al sănătății de mai bine de un an și încă niciun răspuns….se pare că interesele sunt mult mai mari decât ne putem imagina și încă e mai bine cu lapte ptaf.

2. Există oameni care, fie nu au auzit de această specializare, fie zâmbesc cu neîncredere sau se miră. Care este rolul unui consultant în alăptare și de ce este el indispensabil mamelor?

 Este acea persoană specializată în prevenirea și rezolvarea problemelor legate de alăptare, care recunoaște valoarea alăptării și își concentrează toate eforturile pentru a găsi cea mai bună  soluție în vederea continuării alăptării.

Poate profesa numai dacă a  fost acreditat (certificat) de către o comisie internațională formată din experți în alăptare (IBLCE – Internațional Board Lactation Consultant Examiners), pe baza unei pregătiri teoretice temeinice, a unei experiențe practice de peste 1.000 de ore și a unor examene la nivel internaţional ce cuprind verificarea cunostințelor (în domeniul anatomiei, fiziologiei lactației și a suptului, dezvoltarea și nutriția copilului, patologie, sociologie, psihologie și consiliere, terminologie medicală, endocrinologie, farmacologie, etică, legislație, echipamente și tehnică de alăptare, educație sanitară).

Persoana acreditată se numește Consultant în Lactație Certificat de Bordul Internaţional (IBCLC) și posedă cunoștințele și calificarea necesare pentru a asigura o asistență de calitate în alimentația naturală. Titlul IBCLC este singurul recunoscut în lumea întreagă în ceea ce privește ajutorul de calitate oferit mamelor care alăptează.

3.      În ultimul timp au apărut mai multe cursuri de formare consultanți în alăptare. Aceștia pot profesa fără certificarea internațională IBCLC?    

Teoretic singura instituție din România care pregătește consultanți în alăptare este Centrul Promama. O persoană ca și mine, acreditată, nu are voie din punct de vedere legal să formeze alți oameni, asta ar însemna o încălcare a codului etic, iar certificarea oferită nu ar avea nicio valoare….dar acum vedem că apar tot mai mulți consilieri în alăptare.  Pot profesa, dar nu dețin multe din cunoștințele necesare unui ajutor specializat, este ca și cum te-ar durea o măsea, dar înainte să ajungi la stomatolog încerci și ceva remedii care pot fi eficiente pe moment sau nu L

 4.      De ce femeile renunță atât de ușor la acest dar neprețuit: laptele matern?

Din cauza unei informări insuficiente sau incorecte.

 5.      O mamă aude frecvent întrebări de genul: „Și, ai lapte?”, „Este bun laptele tău?”, „Ai suficient lapte?”, „Sigur se satură bebelușul?”. Cum ar trebui să facă față acestor întrebări care ar putea-o face să fie neîncrezătoare în procesul alăptării?

 Dacă mama este corect și bine informată ar trebui să răspundă cu diplomație  la toate întrebările cu DA. J

Sigur că societatea nu sprijină încă alăptarea, nu suntem foarte obișnuiți să vedem mame care alăptează, mai ales la cerere, nu suntem obișnuiți nici cu copiii purtați….dar ne vom obișnui …..încetul cu încetul lucrurile se vor schimba, pentru asta luptăm….și de mai bine de 5 ani de când mă ocup numai de acest aspect să știi că au apărut mule aspecte care au fost foarte bine primite….gen nașterea cu blândețe („copilul” meu,  al Dittei, Laurei Borzea și al dr.Ionel), ora magică a bebelușului, alăptarea exclusivă …..și multe altele.

6.  Multe mame se plâng că bebelușii lor nu vor să sugă. Care ar fi cauzele? Există o grevă a suptului?   

Se întâmplă adesea ca bebeluşii să refuze sânul, să plângă când sunt puşi la sân sau doar să îl prindă, să sugă câteva minute şi după aceea să-l lase şi să înceapă să plângă. Cel mai frecvent se întâmplă atunci când bebeluşul are 6-8 săptămâni, dar nu este exclus acest lucru nici mai devreme sau mai târziu. Primul şi cel mai important pas pe care trebuie să-l faceţi în această situaţie este să determinaţi cauza manifestării copilului. Motivele cel mai des întâlnite sunt:

Nou-născutul poate confunda mamelonul cu tetina biberonului. Nu ştie să sugă din sân pentru că prima sa masă a fost dată cu biberonul. Astfel, introducerea precoce a biberonului ca substitut al laptelui matern poate fi un factor important în această problemă ;

Separarea îndelungată de mamă după naştere (mama sau bebeluşul au avut probleme de sănătate după naştere, care au necesitat intervenţia medicilor);

Puseul de creştere. Mulţi bebeluşi devin agitaţi atunci când se află în pusee de creştere, adică la aproximativ 7-10 zile, 2-3 săptămâni, 4-6 săptămâni, 3 luni, 6 luni, 9 luni etc.;

Reflux gastro-esofagian;

Obstrucţie nazală sau răceală;

Stomatită;

Erupţie dentară;

Forţarea copilului să sugă;

Mama bolnavă;

Mastită;

Transformări hormonale care schimbă gustul laptelui (menstruaţie, sarcină, ovulaţie);

Lapte insuficient;

Ejecție întârziată a laptelui/ejecţie exagerată a laptelui. Variabilitatea fluxului oferă bebelușului oportunitatea pentru o respiraţie mai bună când suge din sân, decât din biberon. Acest fapt poate să determine bebeluşul să aibă reacţia de refuz numai la unul dintre sâni, fapt care trebuie investigat pentru a ne asigura că nu este vorba de o infecţie care schimbă gustul laptelui;

În greva suptului (când un bebeluş nu se înţarcă singur înainte de 18-24 luni, de cele mai multe ori ne confruntăm cu greva suptului);

Copil adoptat;

Mameloane plate sau ombilicate ‒ are dificultăţi în prinderea sânului, se produc ragade chiar dacă reuşeşte;

Poziţionare inadecvată la sân – bebeluşul prinde şi lasă sânul, devine agitat, adoarme după câteva momente de supt epuizant, se produc ragade;

Vârstă gestațională mai mică de 37-36 de săptămâni, greutate sub 3 kg sau cu greutate mică pentru vârsta gestațională – suge ineficient, obosește repede, doarme mult;

Defecte anatomice ale feţei, gurii, esofagului: cheilo/palatoschizis, micro/retrognatia, macroglosia, ankyloglosia, palatogival; disfuncţia sistemului nervos central, a sistemului muscular: distrofie musculară, paralizie cerebrală, sindrom down, infecţii ale sistemului nervos central;

Suferinţa fetală – aversiune faţă de supt din cauza sucţiunii viguroase şi adânci a cavităţii bucale;

Chiar dacă bebeluşul refuză sânul, puteţi alăpta, însă pentru acest lucru aveţi nevoie de multă răbdare şi să vă purtaţi bebeluşul în stilul kangaroo-mom. Puteţi să vă aşteptaţi că veţi face doi paşi înainte şi unul înapoi.

Două reguli pe care trebuie să le respectaţi atunci când vedeţi că bebeluşul are probleme:

Hrăniţi bebeluşul! Un bebe care primeşte o alimentaţie potrivită/suficientă va fi capabil să înveţe să sugă din sân. Ideal ar fi să primească lapte matern, dar poate fi luată în calcul şi o variantă de lapte praf;

Menţineţi-vă producţia de lapte! Bebeluşului îi va fi mai uşor să înveţe să sugă din sân, dacă avem o producţie suficientă de lapte matern.

7. Există mame care opresc alăptarea dacă au gemeni sau dacă au copii mici, apropiați ca vârstă. Se poate alăpta cu succes în tandem? Este dăunătoare pentru sănătatea mamei sau a copiilor? 

Este greu într-adevăr să alăptezi gemeni …..solicitant, și poate obositor pentru mami….dar lapte va fi suficient în mod sigur, trebuie doar să-i punem pe bebeluși la sân ori de câte ori doresc ei. La început o sa reușiți asta pe rând cu fiecare copil în parte, iar ulterior după ceva “antrenament”o sa reușiți și concomitent cu amândoi. Trebuie doar să vă găsți o poziție confortabilă cu ajutorul unor perne de alăptat.   O femeie produce în mod normal lapte care ar fi suficient pentru 2 copii, iar dacă realizăm  că   alăptatul este un mecanism mamar, adică este reglat prin control autocrin……totul funcționează pe baza legii “cerere si ofertă”. Nu o sa suferiți de angorjarea sânilor, deoarece copilul cel mare o să fie cea mai bună “pompă” din lume. Nici de furia laptelui nu o să suferiți, și nici de celelalte probleme care pot apărea în alăptat gen obstrucții de canal….mastite……De câte ori simțiți disconfort puneți copilul cel mare să sugă ca să  mai golească sânul tare. Puteți alăpta copiii:gen fiecare cu sânul lui sau să aveți grijă ca întâi să mănânce cel mic.

Indiferent dacă alăptează un singur copil, 2-3-4, în tandem sau nu, pe timpul sarcinii (dacă nu are contraindicații) sănătatea copiilor sau a mamei nu vor avea de suferit!

 8.      Există în rândul femeilor care nasc prin cezariană teama că nu vor avea lapte. Este justificată o astfel de temere?

NU, indiferent de modul în care are loc nașterea , dacă stimulăm sânul, lactația se declanșează, în mod normal după 3-4 zile de la naștere se va instala lactația, până atunci ne bucurăm de colostru.

 9.      Mulți pediatri recomandă încă alăptatul la program. De ce este dăunătoare o astfel de practică? 

Este o alimentaţie rigidă, cu orar fix,  cu restrângerea numerelor şi duratei suptului şi a contactelor dintre mamă şi copil, completarea suptului cu lichide sau alternanţa  alimentaţiei cu biberonul.

Consecinţele sunt :

 Orarul fix produce un sugar epuizat de plâns, care numai suge viguros sau suge dormind.

 Completarea suptului cu lichide reduce dorinţa de sucţiune, deoarece consumul lichidelor din biberon e mai uşor, limitarea timpului de alăptarte duce la obstruarea canalelor galactofore datorită golirii insuficiente a sânilor, ceea ce îngreunează suptul şi alterează şi mai mult instinctul de sucţiune, introducerea mai devreme a sucurilor sau solidelor în alimentaţie.

Orarul fix, adăugarea lichidelor (ceai, suc de fructe, apă), introducerea solidelor în alimentaţia copilului subminează instinctul de supt, împiedică stimularea eficientă a receptorilor mamelonari împiedică stabilizarea unei secreţii lactate adecvate.  Alăptarea la ore fixe produce eşecul alăptării, copilul e repede înţărcat (4-6 săptămâni → 3 luni) nu produce un copil mai sănătos psihic şi fizic decât alimentaţia artificială, diferenţele sunt minime.

10. O altă problemă cu care se confruntă femeile care alăptează este cea referitoare la alimentație. Ce restricții există?

Nu prea există, deoarece alăptarea este un fenomen fizilogic, regim țin oamenii bolnavi! Ideal ar fi să mâncăm diversificat și sănătos, în cantități moderate și să remarcăm la ce anume este copilul notru sensibil! La fel de ideal ar fi sa evităm în alăptare : alcoolul, cafeaua în cantități mari, țigările, ceai verde/mentă și alte alimente/băuturi excitante.

 11.  În ce măsură pompa de sân trebuie să facă parte din procesul de alăptare?Este de vreun folos sau este inutilă?

 Bună întrebare….depinde de sân, de femeie și de copil J deci putem fără ea, dar unele femei o preferă! Poate fi de folos, să zicem, în perioada instalării lactației dacă bebe nu suge foarte eficient…pt detensionarea sânului, sau pentru stimularea/menținerea lactației dacă bebe are ceva probleme de sănătate și nu poate fi pus la sân, pentru stocarea LM….și este foarte ușor să cazi în capcana mulsului…să faci hiperlactație sau să ajungă bebe să prefere biberonul cu LM decât să sugă din sân, deci recomandările trebuie făcute ținând cont de mai multe aspecte.

 12.  Cât de importantă este ora magică pentru startul în alăptare?

 Foooarte importantă! Este  simplu: cei doi își aparțin unul altuia, sunt într-o simbioză perfectă, timp în care își asigură unul altuia homeostazia. Această procedură este una fiziologică, normală. Fiecare nou-născut are un comportament prestabilit imediat după naștere: este foarte viguros și se duce spre sân. Deci putem spune că alăptarea este o nevoie de bază, din moment ce toate acțiunile nou-născutului converg spre săvârșirea acestui act! 

      Cercetările făcute în domeniu arată că atunci când copilul este lăsat pe pielea mamei imediat după naștere, el își normalizează temperatura corpului, respirația, activitatea cardiacă și nivelul de glucoză. De asemenea, el va avea cel mai puternic instinct de supt. Se poate vorbi și de avantaje la nivel psiho-emoțional, copilul fiind capabil de autocontrol, adică își va induce mult mai repede starea de calm imediat după naștere și va plânge mai puțin în comparație cu copilul despărțit de mamă. Această experiență are un puternic impact și mai târziu, chiar și în viața de adult. Pentru mamă, procedura are ca efect prevenirea hemoragiilor postpartum prin contractarea mai rapidă a uterului, apoi declanșarea mai rapidă a lactației și prevenirea problemelor ce pot apărea cu sânii mai târziu și, nu în ultimul rând, putem vorbi despre avantaje psiho-emoționale necontestabile pe termen scurt și lung

 13.  Până la ce vârstă se recomandă alăptarea?

Minim 6 luni exclusiv și apoi cât dorește mama/bebe, ideal ar fi  2 ani.

 14.  Cum ar putea mamele să pregătească înțărcarea bebelușilor pentru a nu fi traumatizantă pentru aceștia?

Cu multă răbdare și înțelegere, alăptarea nu este numai o hrănire a copilului mai mare de 1-2 ani, este o relație cu mama lui, este un timp petrecut numai de cei 2 într-o simbioză perfectă, deci repet cu multă răbdare și înțelegere pentru nevoile emoționale ale copilului.

 15.  Alăptarea extinsă după vârsta de 2 ani aduce prejudicii mamei sau bebelușului?

Categoric nu.

 

Total 4 Votes
0

Tell us how can we improve this post?

+ = Verify Human or Spambot ?

About The Author

4 comentarii on "Interviu cu Mihaela Drilea, consultant în alăptare certificat IBCLC"

  1. Pingback: Săptămâna Mondială a Alăptării la Brașov - SuntPitic - Blog de Parenting

  2. Pingback: Rolul tatălui în alăptare - SuntPitic - Blog de Parenting

  3. Pingback: Sfaturi pentru o alăptare de succes - SuntPitic - Blog de Parenting

  4. Pingback: INTERVIU CU MIHAELA DRILEA, CONSULTANT ÎN ALĂPTARE CERTIFICAT IBCLC – AloMama

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *