Despre metoda Montessori-interviu cu Daria Cîmpean, educatoare Montessori

0

Cîmpean Daria a știut dintotdeauna că pasiunea sa sunt copiii. A început să lucreze de la 16 ani cu aceștia, apoi a urmat cursurile Facultății de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității București. Și-a continuat activitatea implicându-se în acțiuni de voluntariat, apoi ca educatoare în cadrul organizației Concordia, lucrând cu copii din centre de plasament timp de doi ani.

Întâlnirea cu filozofia Montessori în 2009 a fost providențială și i-a adus nenumărate împliniri. În 2011 a început cursul AMI Montessori pentru formare educatori pentru nivelul 3-6 în Praga. În prezent lucrează în cadrul grădiniței Montessori Kindergarten of Bucharest ca educatoare Montessori și director de studiu și este studentă în anul 2 la la Facultatea de Pedagogie pentru ciclul primar și preșcolar.

  1. Cum a luat naștere pasiunea pentru educația Montessori?

Când eram mică și eram întrebată ce vreau să fiu când voi crește mare, răspundeam hotărât: „mamă”. Mai târziu am aflat că a fi mamă nu este o meserie (în mod oficial) și m-am reorientat. Astfel am ajuns să lucrez cu copii destul de devreme și am decis repede că asta vreau să fac pentru restul vieții. La 16 ani am început să lucrez pe perioadă verilor într-o tabără de educație prin aventură din Straja cu copii de toate vârstele. Timp de 5 veri mi-am petrecut vacanțele în tabără, unde am crescut odată cu participanții taberei! La 18 ani am venit în București pentru a urmă cursurile Facultății de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității București. În acest timp am făcut voluntariat pentru Salvați Copiii lucrând cu copii de vârste diferite, din medii sociale diferite. La 20 de ani am început să lucrez că educatoare în cadrul organizației Concordia, lucrând cu copii din centre de plasament timp de doi ani. În 2009 am început să lucrez în cadrul Montessori Kindergarten of Bucharest și în 2011 am început cursul AMI Montessori pentru formare educatori pentru nivelul 3-6 în Praga. În prezent lucrez în cadrul grădiniței ca educatoare Montessori și director de studiu și sunt studentă în anul 2 la Facultatea de Pedagogie pentru ciclul primar și preșcolar. Sunt împlinită, mândră de ceea ce fac și împăcată sufletește. Nicio zi nu e la fel, e un job efervescent și plin de provocări. Dar atât de frumos! Mă bucur de fiecare clipă, de fiecare copil. Aici lumea e frumoasă și mai bună. Nu neapărat într-o grădiniță Montessori, ci aici, în lumea copiilor.

  1. Ce este sistemul „Montessori”?

Sistemul Montessori este un sistem de învățământ ce sprijină dezvoltarea naturală a ființei umane. Sistemul Montessori pune accentul pe dezvoltarea personalității și se     centrează pe potențialul extraordinar de dezvoltare a copilului. Educația Montessori este un ajutor pentru viață – nu îți oferă pește, ci te învață să pescuiești.

  1. Unde este implementat acest sistem în România și cum funcționează?

Din fericire, educația Montessori s-a dezvoltat foarte frumos și rapid în România în ultimii 5 ani. Astfel, grădinițe Montessori se găsesc în București, Timișoara, Cluj, Medias, Brașov, Iași, Galați. În unele din aceste orașe se găsesc și școli Montessori pentru copii cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani.

    4. Cine poate preda în sistemul Montessori? Care este procedura de formare a cadrelor didactice pentru această metodă?

Un curs Montessori reprezintă o pregătire temeinică pentru lucrul cu copiii, un bagaj de cunoștințe și o serie de experiențe ce formează fundația carierei de educator. Se organizeaza cursuri Montessori pentru educatori acreditate de AMI (Association Montessori Internationale), organizaţia internaţională fondată în 1929 de către dr. Maria Montessori la nivel mondial.

În aceste cursuri se prezintă filozofia Montessori, o introducere în psihologia copilului, se cunosc ariile într-o clasă Montessori, modul de lucru cu materialele specifice acestei metode. Un aspect important al cursului îl reprezintă observarea la clasă și practica. Cursanților li se cere să desfășoare un anumit număr de ore de observare a copiilor, observare obiectivă, fără să intervină, dar lansând ipoteze, punând întrebări, urmărind anumite aspecte esențiale în dezvoltarea copilului. Practica presupune atât lucrul supervizat cu copiii, cât și exersarea modului de lucru cu fiecare material Montessori, pentru pregătirea profundă a educatorului.

În momentul de față se desfășoară primul curs Montessori destinat educatorilor pentru nivelul 3-6 (ani) și primul curs Montessori destinat educatorilor pentru nivelul 0-3, recunoscute și acreditate de AMI.

5. Cum arată o clasă Montessori?

O clasă Montessori este o „casă a copiilor” – totul este adaptat la nivelul copiilor și conform nevoilor lor. Clasa este împărțită pe zone, pe arii- viața practică, aria senzorială, limbaj, matematică, științe și activități culturale și un spațiu pentru artă. Majoritatea materialele sunt confecționate din lemn, frumos concepute, astfel încât stârnesc curiozitatea. Materialele sunt atractive, stimulante și invită la lucru. Și pentru un adult e greu să se abțină să nu dorească să le manipuleze. 🙂 Materialele Montessori au fost expuse în Muzeul de Artă Modernă, New York, în cadrul expoziției Century of the Child: Growing by Design, 1900-2000 . ?

Materialele sunt reale, de sticlă/ceramică, mereu curate și bine întreținute. Astfel copilul învață să aibă grijă de mediu, să mânuiască materialele cu atenție, cu grijă. Copiii își doresc să facă acțiuni reale, precum părinții fac și nu să le simuleze.

Copiii pot să își desfășoare activitățile stând la masă sau jos, pe covor. Nu există bănci, se pot mișcă liber în clasă.

 

6. Cum decurge o zi din viață unui copil care învată într-o grădinită Montessori?

Este o zi plină și productive și niciodată la fel. La grădinită, copiii au zilnic un ciclu de lucru neîntrerupt de 3 ore. În acest timp copiii lucrează cu materiale Montessori prezentate de educatoare individual sau în grupuri mici. Odată prezentat un material, copilul poate să exerseze lucrul cu acel material de câte ori dorește. Astfel, un copil poate primi sau nu în fiecare zi o prezentare nouă, deoarece sunt zile în care exerseazムmaterialele deja prezentate pentru a le explora, pentru a le stăpâni. În acest interval copilul ia gustarea de dimineață atunci când îi este foame; nu există o oră fixă. Copilul își ia timp când dorește pentru a-și observa colegii, pentru a discuta cu ei, pentru a se relaxa răsfoind o carte.

După cele 3 ore de lucru, copiii participă la activitatea de grup. Activitatea de grup este momentul în care copiii se adună împreună, se salută reciproc, discută despre o temă.

După activitatea de grup, copiii merg afară. Dacă vremea permite, merg zilnic afară. Apoi se întorc în clasă pentru a pregăti masă. Doi copii alături de un adult pregătesc masă de prânz pentru ceilalți copii, în timp ce educatoarea și ceilalți copii citesc o poveste. După masa de prânz, copiii merg la somn, iar cei ce nu au program de somn -familia copilului a hotărât că nu mai e nevoie, participă la activități de bricolaje, citesc povești, ascultă muzică, ies afară, iar în unele grădinițe copiii mai au un ciclu de lucru cu materiale Montessori și după-amiaza.

La oră 16 copiii se trezesc, își mănâncă gustarea, după care cei care stau la program lung participă la opționale, după caz. Ca și opționale, copiii se bucură de muzică, pictură, karate, balet, engleză, franceză, multisport, bricolaje, grație și curtoazie, etc.

Limba engleză se vorbește și la clasă, de obicei asistenta grupei le vorbește copiilor în engleză.

Sunt părinți care optează pentru un pogram scurt, cu sau fără masă, astfel încât sunt copii ce au program până la ora 13/14.

7. Cui se adresează educația de tip Montessori?

Oricui!De la mic, la mare!:) Adesea adulții ce iau parte la un training Montessori spun că trăiesc o transformare și ajung să vadă lucrurile puțin diferit, ușor mai clar. Montessori     este un stil de viață. Educația Montessori este potrivită pentru orice copil! Este foarte important însă ca părintele care decide să își înscrie copilul într-o grădiniță sau școală Montessori să înțeleagă acest sistem și să își dorească același tip de educație, să se completeze.

8. Cu ce se diferentiaz㠃acest tip de educație de educația traditională? Dar de alte forme educative alternative?

Tipul experienței de învățare și metodele învățământului tradițional Tipul experienței de învățare și metodele învățământului Montessori
Educatoarea este centrul atenției, al clasei și al activității.- Educatoarea este cea care impune disciplină.Predarea se face cu întreagă clasă.Grupele se formează cu copii de aceeași vârstă.

Toate cunoștințele sunt date de către educatoare.

Copilul are un orar fix al activităților.

În procesul de conceptualizare, copilul este dirijat de educatoare.

Copilul are un timp de lucru stabilit de educatoare.

– Ritmul instruirii este fixat de grupă și de orar.

– Educatoarea corectează greșelile prin repetări, pedepse și recompense.

– Consolidarea învățării se face din exterior.

– Există foarte puține materiale pentru dezvoltarea senzorială.

– Copilul are scaunul/locul sau propriu: i se cere să stea liniștit, să asculte și să participe în timpul lecțiilor cu toată grupă.

– Implicarea părinților este redusă și voluntară

Educatoarea are un rol nonintervenționist în clasă.- Mediul și metodă încurajează autodisciplina.- Predarea este, în principal, individuală.- Grupele sunt alcătuite din copii de vârste diferite (de la 3 la 6 ani).- Lucrul în grup îi încurajează pe copii să învețe singuri și să se ajute reciproc.- Copilul își alege singur activitatea.

– Copilul descoperă singur conceptele cu ajutorul materialelor auto-corective.

– Copilul lucrează atâta timp cât dorește la proiectul pe care îl alege singur.

– Copilul învață în ritmul sau propriu.

– Materialul îl ajută pe copil să-și descopere greșelile.

– Copilul își consolidează învățarea prin repetiție și prin stările pozitive.

– În clasă există materiale care se adresează tuturor simțurilor și ajută la o învățare totală.

– Copilul poate lucra acolo unde dorește, se deplasează prin clasă și vorbește cu cine dorește, fără a perturba activitatea altora; poate alege să lucreze și în grup.

– Se organizează un program Montessori de participare a părinților la procesul de educație.

9. Cum se poate adapta un copil care începe școlarizarea de tip Montessori în învățământul tradițional?

Se adaptează, însă la început va fi derutat și nu va înțelege anumite reguli, cerințe, ceea ce îl poate frustra. Un copil Montessori este obișnuit să participe la organizarea propriului program al zilei, să colaboreze în procesul de evaluare și mai ales să se autoevalueze, să discute liber cu colegii lui în timpul programului, să lucreze alături de un prieten, să își ia o pauză când simte nevoia. Un copil într-un mediu Montessori are multe libertăți pe care din păcate le va pierde într-un mediu tradițional. Bineînțeles, libertatea dintr-un sistem Montessori este o libertate cu limite, controlată. Pe vremea Mariei Montessori, sistemul începuse să fie cunoscut și oameni din toate părțile veneau să vadă grădinițele Montessori și cum funcționează ele. Într-o zi, un domn ajunse într-o astfel de grădiniță și îl întreabă pe un copil din curte: «Deci asta este grădinița unde faceți numai ce va place?» Copilul i-a răspuns: «Nu domnule, nu facem numai ce ne place, dar ne place ce facem!».

O educatoare Montessori din America povestea cum a crescut într-un sistem Montessori în primii ani din viață, până când a fost nevoită să se mute în alt oraș unde nu era o școală Montessori și astfel a intrat în sistemul tradițional de învățământ. Povestea cu umor întâmplări petrecute în primele săptămâni, până când a înțeles că e diferit și s-a adaptat. Printre întâmplări povestește și primul ei test, prima lucrare de control. În Montessori nu există ideea de test, motiv pentru care ea s-a dus fără nicio problemă în biblioteca clasei, în timpul testului și a consultat o enciclopedie. Profesorul s-a înfuriat și a acuzat-o că trișează. Ea era derutată și spunea: «Nu înțeleg, nu știam răspunsul la o întrebare, m-am dus să îl aflu.»

Copiii în mediul Montessori învață din curiozitate, cu plăcere și fără să fie verificați și comparați prin teste. Bineînțeles că educatorul/învățătorul Montessori urmărește cu atenție și mare precizie drumul fiecărui copil și îl îndrumă și îl ajută atunci când intervine un blocaj, însă fără să sancționeze.

10. Care este relația profesor-elev în acest sistem?

O relație de prietenie ce se conturează natural. Profesorul este numit ghid în sistemul Montessori. Ghidul Montessori acordă timp și importanță observării. El observă cu atenție copiii și lucrează cu ei individual, reușind astfel să îi cunoască pe fiecare în parte, să le acorde atenție, să discute și să îi asculte pe fiecare. Ghidul Montessori însoțește copilul în drumul sau, îl susține. Bineînțeles, mai presus de prieten, ghidul Montessori este profesor, dascăl. Este esențial că uneori să facem această distincție și să acționăm întotdeauna spre binele copilului!

11. Care sunt avantajele metodelor Montessori?

Larry Page și Sergey Brin, fondatorii Google, au fost întrebați în cadrul unui interviu despre secretul succesului lor. Ei au afirmat că educația Montessori este cheia. Page declara ca educația Montessori l-a învățat să fie motivat intrinsec, să îsi pună întrebări despre ceea ce îl inconjoară și să facă lucrurile diferit și să îi placă să învețe, pe termen lung. În momentul de față, Larry Page și Sergey Brin folosesc în cadrul companiei Google principii ale metodei Montessori.

Gabriel Garcia Marquez a fost copil crescut în sistemul Montessori. El spunea; „Nu cred că există metodă mai bună decât Montessori, pentru a face copiii sensibili la frumusețile lumii și pentru trezirea curiozității lor asupra secretelor vieții.” Marquez spunea că Montessori i-a dat „dorința de a îmbrățișa literatura.”

Julia Child, primul bucătar de TV, în cartea ei „Julia Child și compania” zice că metoda Montessori a învățat-o să iubească să lucreze cu mâinile.

Steve Wozniak, co-fondatorul Apple, afirmă într-un interviu că educația Montessori este cea mai potrivită pentru a îndruma un copil să gândească liber.

Will Wright, creatorul celebrelor jocuri SimCity, The Sims, & Spore spune că „Montessori îi ajută pe copii să înțeleagă principiile vieții și ale naturii prin joacă.”

Sunt multe avantaje ale metodei. Cred că formează oameni care gândesc liber, care sunt motivați intrinsec, care învață/lucrează cu plăcere și nu pentru că „trebuie”, care își ascultă înstinctul, își urmează pasiunea, conștienți de acțiunile lor asupra celorlați, de nevoile și dorințele celor de lângă noi.

12. Tot mai mulți părinți au devenit interesați de această metodă. Cum ar putea aceștia lucra cu copiii lor acasă?

Oferiți-i copilului propriul său spațiu de lucru cu măsuță și câteva obiecte utile. Introduceți fiecare nouă activitate încet și simplu. Lăsați-i suficient timp copilului să    devină familiar cu acea activitate înainte de a introduce o alta. Aranjați camera copilului în spiritul ordinii și al simplității. Puneți rafturi pentru jucării și lăsați atâtea jucării cât pot fi aranjate ordonat. Schimbați jucăriile din când în când, prin rotație.

Gândiți-vă la dimensiunile copilului: puneți la nivelul sau o parte din mobilă, un cuier sau o agățătoare, întrerupătoarele de lumină. Alocați spațiu pentru lucrurile sale și marcați acel spațiu într-un mod ușor de recunoscut.

Oferiți-i copilului propriile sale materiale de curățat accesibile lui: măturică, perie, burete, cârpă. Puneți o oglindă la nivelul ochilor copilului.

Lăsați-l pe copil să facă unele dintre următoarele activități de viață practică: să toarne apă sau suc în pahare la masă, să spele fructe și legume, să ude plantele, să spele sau să clătească vasele murdare, să sorteze și să împacheteze rufele, să pună sau să strângă     masa, să curețe oglindă sau un geam, să șteargă praful, să lustruiască argint, mobilă sau pantofi, să plivească buruienile din grădină, să măture, să strângă frunzele uscate cu grebla, să îngrijească un animal, să se pieptene singur, să se îmbrace/dezbrace cu ajutor      puțin/deloc, să își aleagă singur hainele, să se spele singur pe dinți, să se spele singur pe          mâini, să dea mâna în semn de salut, să comande singur la restaurant, să ofere ceva unui musafir, să își facă singur patul, să facă ordine în camera, să să ajute la despachetarea și sortarea cumpărăturilor.

Sursă foto: arhiva personală Daria Cîmpean

Interviu realizat de Eliza Biro

Total 11 Votes
0

Tell us how can we improve this post?

+ = Verify Human or Spambot ?

About The Author