Despre meniurile din grădinițe- de vorbă cu nutriționistul Gheorghe Blaj

0

Seria articolelor de conștientizare a părinților asupra pericolelor din alimentația copiilor continuă cu interviul realizat cu Gheorghe Blaj, tehnician nutriționist la clinica Josephine Clinique. În 2006, după ce a înființat împreună cu soția sa Clinica de homeopatie ASC Clinic. Gheorghe Blaj a știut că această activitate de familie va fi pentru „familii”. Timpul și energia și le-a dedicat promovării și găsirii de noi servicii adresate familiilor.  Acum opt ani a conceput  pentru creșele și grădinițele din Brașov – Programul Educațional Școala Părinților și de patru ani a dezvoltat un program specific de stil de viață sănătos adresat copiilor școlari și preșcolari.”

Mai multe despre Gheorghe Blaj și munca sa puteți găsi aici: www.josephineclinique.ro/.

Care este rolul unui nutriționist?

La Josephine Clinique consilierea nutrițională înseamnă mai mult decât stabilirea numărului de calorii necesare fiecărei persoane în funcție de vârstă, activitatea, stare fiziologică; înseamnă arta de a ajunge la echilibru, de a combina alimentele – trofologie.

Materializarea a zece ani de studii individuale și de perfecționare m-au adus astazi aici și astăzi va pot spune că mintea și trupul sunt puternic legate între ele și că organismul are puterea să se vindece singur, iar aceasta credință stă la baza tuturor sistemelor medicale alternative.

Ca nutriționist te voi ajuta să-ți cunoști genotipul și să alegem împreună doar alimentele care îți sunt benefice, vom stabili un plan alimentar pe care să-l urmezi cu ușurință și care să devină stilul tău de viață.

La noi vei găsi un program complet, complex și care să răspundă doar nevoilor tale.

Noțiunea de dieta echilibrată recomandată de medicina occidentală este simplă ” câte puțin din toate la fiecare masă”. Înțelegem din această recomandare că la o masă mâncarea trebuie să fie un amestec, în cantități mici, de carne, lactate, amidon, grăsimi, zahăr, legume, fructe etc. pentru a asigura corpului toate nutrientele necesare.Cantitatea de mâncare redusă este perfect apreciată, căci noi oamenii în general mâncăm mai mult decât consumăm, din punct de vedere energetic, dar combinația de „din toate ” este ca și cum am turna în rezervorul unei mașini o combinație de benzină, ulei, alcool, și zahăr. Acest amestec nu va arde eficient, energia degajată va fi slabă, motorul se va bloca și întregul sistem mecanic. Același lucru se poate întâmpla și cu organismul nostru.

Știința combinării alimentelor a fost cunoscută din vechime căci Moise a dat reguli stricte conform cărora carnea și laptele nu trebuie consumate la aceeași masă. Înțelepciunea acestei științe este luată din „meniurile naturii”.

Binecunoscuta expresie SUNTEM CEEA CE MÂNCĂM, analizată conform conceptului de nutriție celulară ne face să vedem diferența între alimentele ingerate și ceea ce asimilează celulele noastre.

Cum se întocmesc meniurile în grădiniţe – ce spune legea :

,,Întocmirea meniurilor impune, pe lângă competenţă profesională, experienţă, costiinciozitate şi perseverenţă celui care realizează această activitate şi existenţa în unitate a documentaţiei specifice.

Documentaţia minimă necesară cuprinde:

– ,, Norme orientative de alimentaţie corectă”, elaborate de Ministerul Sănătăţii.

– Tabele de compoziţie a produselor alimentare existente în Reţetarul tip pentru preparate culinare (extrase din Buletinul Ministerului Sănătăţii)

–           Reţetare, în funcţie de specificul unităţii.

–           Reţete proprii.

Repartizarea raţională pe mese a necesarului caloric zilnic

  • mic dejun : 20-25% sau 30:
  • gustare :10%;
  • dejun : 40-50% sau 50%
  • cină :20-25% sau 20%;

Respectarea ordinii de consumare a preparatelor din structura unei mese a meniului, în funcţie de efectul acestora asupra digestiei.

Acoperirea necesarului caloric şi substanţe nutritive pentru 24 ore – conform legislaţiei – necesarul mediu pentru un copil 1-3 ani este de 1300 cal iar pentru un copil de 4-6 ani 1800 cal.

La ce să va uitaţi cu atenţie

  • Meniul să fie uşor de preparat, deoarece este necesar să-l introduceţi în meniul obişnuit al familiei, asiguraţi-va că-l gătiţi şi voi acasă la fel şi că mâncaţi aşa împreună cu cel mic astfel va fi greu să spuneţi că nu avem timp să pregătim o astfel de feluri de mâncare.
  • Meniul simplu nu înseamnă că cel mic nu se satură!
  • Important să mănânce alimente care să îi dea energie corpului, dar şi combustibil creierului!

Ce nu va conţine meniul?

  • Ceaiul nu se îndulceşte. Infuzia de fructe trebuie băută şi gustul simţit că atare de către copil.
  • Carnea nu se prăjeşte niciodată, ci doar se înăbuşă, se fierbe sau se prapara la cuptor .
  • Crendvursti, mezelurile, pentru că ele nu oferă niciun conţinut nutritional.

Dacă vreţi că cei mici să mănânce la grădiniţă şi mai ales să mănânce un astfel de meniu, asiguraţi-va că gătiţi şi voi acasă la fel şi că mâncaţi aşa împreună cu cel mic.

  • Vom avea grijă ca meniul să abunde în legume ca: ardei gras roşu/verde/căpia, andive, bame, broccoli, ciuperci, castraveţi, conopidă, ceapă verde/roşie, capere, dovleac, dovlecei, fasole verde/galbenă, gogoşari, gogonele, gulii, leurdă, lobodă, muguri de bambus, napi, ridichi roşii/negre, roşii/cherry, rucola, salată verde/iceberg, spanac, sparanghel, ştevie, urzici, varză albă/roşie/de Bruxelles/chinezească/creată, vinete.
  • Vom folosi şi condimente şi ierburi aromate: ardei iute, busuioc, boia dulce/iute, chimen, cimbru, coriandru, curry, cuişoare, dafin, ghimbir, leuştean, măghiran, mentă, nucşoară, oregano, oţet balsamic, piper alb/negru/verde, pătrunjel frunze, rozmarin, sare, scorţişoară, şofran, tarhon, ţelină frunze, usturoi etc.
  • Metode de preparare: fiert/înăbuşit/aburi/grătar/cuptor. Nu se va prăji nimic în ulei.

Cerealelor integrale: acele cereale care conţin toate părţile anatomice ale produsului cerealier.

Ce trebuie avut în vedere când concepem un meniu?

Mâncarea copiilor nu necesite mult timp pentru preparare, în afară prânzului, gustările sunt din categoria celor cu beneficii din punct de vedere nutritional, nu clasicele deserturi: pandişpan, chec, negresă etc

  1. La grădiniţă, se acoperă 2 mese principale şi gustările.
  2. Cina rămâne să fie alcătuită de părinte şi să fie luată de copil împreună cu familia să – deci – din necesarul caloric impus de normă legală de 1300 cal ptr copil 1-3 ani şi 1800 cal ptr copil 2-6 ani scădem 320 cal. – respectiv 450 cal. reprezentând       necesarul caloric al mesei de seară cu părinţi
  3. Gustările – desertul, vor fi oferite copiilor mai degrabă la gustarea de dimineaţă decât la cea de după amiază.

Care este necesarul zilnic de zahăr? Când putem vorbi despre prea mult zahăr în meniul copiilor?

Asociaţia Cardiologilor Americani recomandă adulţilor că numărul de calorii din zahăr să nu depăşească jumătate din numărul total de calorii consumate într-o zi. În cazul copiilor însă, trebuie să ţinem cont de faptul că nevoile lor nutriţionale sunt mai mari şi la un număr egal de calorii cu cele consumate de adulţi au voie să consume mai puţin zahăr. Maximul de zahăr admis pentru copii între 4-8 ani este de 12 gr pe zi (echivalentul a 3 linguriţe) – cu mult depăşit de porţia de dulciuri pe care le primeşte un copil.

De ce ne ferim de zahăr? Zahărul cauzează nu numai apariţia cariilor, ci duce la obezitate, diabet, provoacă probleme grave de comportament şi afecţiuni cardiace şi o mulţime de alte probleme de sănătate.

   Zahăr ascuns

Pe etichete, zahărul este trecut în grame, ceea ce poate fi înşelător, dacă nu faci cu atenţie transformările, mai ales că valorile sunt exprimate fie pe porţie, pe pentru 100 grame de produs. 4 grame înseamnă o linguriţă de zahăr. Un bol de cereale în care ai pus cam 150 de grame de produs ascunde (în funcţie de marca) între 28 şi 40 de grame de zahăr – echivalentul a 7-10 linguriţe de zahăr. Produsele low-făt sau cu făină intergrala conţin, de fapt, mai mult zahăr decât produsele ”normale”. Un covrig cu făină intergrala ascunde cam 8 grame de zahăr, faţă de 6 grame dintr-un covrig cu făină albă.

Dacă pe eticheta este scris îndulcitor natural, acesta este doar o modalitate de a ascunde zahărul procesat, aşa că nu te păcăli.

Este importat să citim întotdeauna etichetele produselor alimentare pentru a descoperi care sunt sursele ascunse de zahăr din alimentaţia noastră, deoarece zahărul nu este prezent în organism numai datorită consumului de zahăr de masă, ci poate fi regăsit într-o gama largă de alimente sub forme diferite.

Iată care sunt acestea:

  • fructoza
  • lactoză
  • zaharoză
  • maltoză
  • glucoză
  • dextroză

Este o diferenţa uriaşă între zaharurile naturale şi zaharurile chimice, de sinteză. Nu puneţi semnul egalităţii între ele, indiferent ce pretinde producătorul pe ambalaj sau în prospect.

  • „Zahărul” din alimentele integrale (fructe, legume, miere, cereale integrale, amidonoase) este diferit de îndulcitorii chimici, numiţi manipulativ „zaharuri naturale”, zahărul rafinat (sucroză) este unul dintre zaharurile cu structura complet diferită de a celorlalte zaharuri simple sau complexe şi de aceea corpul nostru nu îl poate folosi.
  • Fructoza şi glucoză sunt zaharuri care pot fi utilizate de celulele noastre atunci când sunt consumate odată cu alimentul integral din care fac parte
  • Fructoza – din fructe proaspete şi bine coapte este zahărul preferat al organismului uman, indiferent de vârstă, se absoarbe fără să obosească pancreasul, atât din intestin în sânge, cât şi în interiorul celulelor.
  • Mierea (fructoza+glucoză) – e unul dintre zaharurile complexe folosite cu plăcere de organism, dar cu un consum mai mare de energie şi cu o producţie semnificativă de reziduuri acide. Se poate consumă, dar într-o cantitate moderată. E periculoasă pentru copiii mici (botulism etc).

Ce pot oferi copilului la micul dejun?

1/2 ou fiert;

?1 felie de pâine integrală prăjită;

3/4 cană de lapte;

1/2 cană de căpşuni, afine sau alte fructe de pădure.

1 ceaşcă de cereale pentru mic dejun cu 1 cană de lapte;

1 minibagheta din cereale integrale unsă cu 1 lingură de unt de arahide;

5 felii de căpşuni;

3/4 cană lapte.

Gustări sănătoase:

1 bucată mică de brânză

1 fruct

10 rondele de morcovi fierţi şi 1/2 ceaşcă de broccoli

5 biscuiţi săraţi;

2 linguri humus.

un pumn mic de fructe oleaginoase combinate

Ce se recomandă să nu lipsească din alimentația copiilor?

Grăsimile sănătoase

Este important că părinţii să ştie că există două tipuri de grăsimi: sănătoase şi nesănătoase. Atenţia părinţilor ar trebui să se orienteze spre alimentele bogate în grăsimi sănătoase, care au grijă de inima celui mic şi de sănătatea întregului corp.

Cât înseamnă o porţie de grăsimi sănătoase?

1 lingură unt, unt limpezit;

1/2 avocado mediu.

15 g seminţe decojite de floarea-soarelui;

1 lingură de ulei de măsline sau de alune;

15 g de miez de nuca;

4 măsline mari;

Cereale integrale

Cerealele integrale ar trebui să facă parte zilnic din meniul copilului, întrucât sunt bogate în vitamine, minerale şi mai ales fibre, esenţiale pentru energizarea organismului şi bună funcţionare a digestiei.

Cât înseamnă o porţie de cereale integrale?

1 felie de pâine integrală.

1 ceaşcă de cereale integrale (diverse sortimente);

1 minibagheta din cereale integrale;

1/2 cană de orez brun;

3 ceşti de popcorn;

60 g paşte integrale;

Lactate

Încă de la naştere, când este alăptat, şi până la maturitate, lactatele şi alimentele bogate în calciu trebuie să aibă un loc de cinste în meniul copilului.

Aceste produse au un rol esenţial pentru întărirea oaselor şi a danturii, dar sunt bogate şi în alte vitamine şi minerale cu rol important în menţinerea unei stări optime de sănătate.

Cât înseamnă o porţie de lactate şi alimente cu calciu?

1/3 cană de brânză rasă;

1 ceaşcă de iaurt simplu;

1 bucată de brânză (orice sortiment);

1 cană de lapte de vacă sau capra;

3/4 cană de suc de portocale;

40 g de mozarella sau brânză cheddar parţial degresată.

Proteine de calitate

Sunt responsabile pentru dozele zilnice de energie, dar şi pentru dezvoltarea şi construcţia osoasă a celui mic, în vederea unei creşteri armonioase.

În plus, alimentele bogate în proteine slabe sau pure conţin şi alţi nutrienţi – fier, zinc, complexul de vitamine B – importanţi pentru sănătate.

Cât înseamnă o porţie de proteine pure?

1 ou;

1/2 ceaşcă de tofu;

2 linguri de humus;

1 bucată mică de pui sua curcan, la grătar;

1/2 cană de supă de fasole etc

 

Interviu realizat de Eliza Biro

 

Total 2 Votes
0

Tell us how can we improve this post?

+ = Verify Human or Spambot ?

About The Author